Reconstrucția Donbas după Al Doilea Război Mondial, în fotografii rare

Clădire în reconstrucție din orașul cunoscut azi sub numele de Donețk. În Al Doilea Război Mondial, regiunea Donbas a fost recapturată de la naziști de către Armata Roșie. Din 1934 până în 1961, orașul s-a chemat Stalino.
Fotografia este din colecția Harvard Library image archive – o serie de imagini care arată reconstrucția Donbasului, regiune din estul Ucrainei, de-a lungul anilor 1940.

 

Această imagine are numele „Donbas își vindecă rănile” și arată muncitori reparând echipamente la mina de cărbune Dzerzinsky.
Donbas a fost ocupat, între 1941 și 1943, de forțele armate naziste și italiene. Cele mai multe fotografii din colecție au fost făcute între 1944 și 1949.


 

Clădiri dintr-o mină de cărbune care a fost „distrusă de hiteriști” – după cum e greșit scris în subtitrarea acestei imagini - în timpul retragerii armatei germane.
Începând cu 2014, regiunea Donbas a fost din nou tulburată de conflicte – pe fondul separatismului susținut de Kremlin, care a precedat războiul care continuă și astăzi.


 

Memorial lângă un puț neidentificat. Pe inscripție scrie: „aici zac sovietici torturați până la moarte de germanii fasciști în timpul ocupației Stalino, 1941-1943”.

Milioane de ucraineni au fost uciși în Al Doilea Război Mondial de forțele de ocupație naziste. Ocupația a urmat la scurt timp după decimarea populației ucrainene de către Uniunea Sovietică, prin foametea decisă de Kremlin, numită Holodomor. 

Un miner repară o mașinărie – fotografie dintr-o serie initulată „Reactivarea minelor de cărbune din Donbas”.

Fotografie care are aerul unei imagini regizate de propagandă – în imagini, muncă de reconstrucție și o fabrică de oțel din Donețkul de azi.

La momentul realizării acestor fotografii, avea loc în Donbas un influx de etnici ruși care se mutau în regiune pentru a lua parte la reconstruție.

În explicația acestei fotografie scrie „mii de civili torturați au fost aruncați în puțul din poză, care este la mina de cărbune Kalinovka, din apropierea Stalino, capitala Donbasului”.

Donețk s-a numit înainte Iuzovka, nume luat de la fondatorul lui, galezul  John Hughes.





 

Un mecanic verifică un ansamblu de mașini grele în timpul restaurării Uzinei Stalin din Kramatorsk, la finalul anilor 1940.
După cum arată un raport declasificat al CIA din 1952, uzina a fost distrusă în război în proporție de 80% și a reluat producția în mai 1949.

Reconstrucția unei clădiri administrative de pe strada Artema, din centrul Donețk. Clădirea a fost puternic afectată în război și reconstruită în stilul „clasic socialist”. 
 

Scenă de vară în Donețkul zilelelor noastre. Cinematograful din spate a fost deschis în 1939 și poartă numele poetului ucrainean Taras Șevcenko. Funcționează și azi, în orașul ocupat de Rusia.
 

Vedere a parcului Șerbakova din Donețk – podul a fost inițial construit de către sovietici, în timpul luptelor pentru oraș.

Parcul se chema inițial Postyshev Petrovici, un comunist care a jucat un rol cheie în distrugerea moștenirii religioase a Ucrainei și în Holodomor. După ce, în 1938, Petrovici a fost executat pentru că făcea parte din aripa troțkistă a partidului, iar parcul a fost rebotezat și poartă numele funcționarului comunist Oleksandr Șcerbakov.
 

Kramatorsk – uzină de construcție de mașini. Fabrica a fost construită în anii 1890, apoi naționalizată și extinsă de către guvernul sovietic.

Mină de cărbune din Donbas, redeschisă de curând.

Un tramvai trece prin fața Teatrului Donețk, care se chema la acel moment Teatrul Dramatic Stalino. Teatrul a intrat în 2014 în atenția lumii pentru că a vrut să respecte programul reprezentațiilor în ciuda tulburărilor susținute de Rusia care începuseră în oraș.