Dacă micii întreprinzători au început să-și facă deja calcule și se gândesc cum își mai pot menține afacerile pe linia de plutire, bugetarii cu salarii de CEO ai României dorm liniștiți.
Actul normativ pentru care premierul Marcel Ciolacu a decis să-și angajeze răspunderea, adică să oprească din start orice dezbatere și împotrivire, nu le taia nici măcar un leu din venituri.
Ministrul Marcel Boloș a explicat cui se aplică pachetul de măsuri asumat de premierul Ciolacu de reducere a cheltuielilor și cine intră la excepții.
Teoretic, instituțiile din subordinea Parlamentului, precum ANCOM, ANRE sau ASF, sunt vizate de măsurile de reducere a chetuielilor la stat. Acestea prevăd de la instituirea unei taxe pe profit, la limitarea veniturilor șefilor și angajaților, dar și a cheltuielilor, după cum declara în ședința de guvern de săptămâna trecută, ministrul Marcel Boloș.
Ce prevede ordonanța în cazul instituțiilor aflate sub controlul Parlamentului
- Plata unei taxe speciale de 80% aplicată asupra rezultatului net/rezultatului patrimonial/profitului contabil obținut din activitatea specifică;
- Salariile șefilor nu pot depăși un nivel al remunerației brute lunare mai mare de 6 ori decât indemnizația brută lunară pentru funcția de demnitate publică de ministru;
- Salariile angajaților - maxim 80% din salariul brut al conducătorului unității;
- Numărul de consilieri din cabinetele șefilor se reduce cu 50% din numărul total de posturi aprobate;
- Noile angajări nu pot depăși o creștere a numărului de personal de maxim 7,5% din numărul total de posturi vacante existente până la sfârșitul anului 2023;
- Numărul funcțiilor de conducere nu poate depăși 8% din totalul angajaților;
- Se reorganizează direcțiile și birourile;
- Se limitează valoric achizițiile de telefoane, abonamentele de telefon;
- Se limitează valoric achiziția de noi autoturisme și deconturile de combustibil;
- Diurna se limitează la de trei ori diurna în sistemul bugetar;
- Valoarea tichetelor de masă se limitează la maxim 1600 de lei pe an.
Când vine vorba de BNR sau Eximbank, cele două nu sunt deloc vizate de măsurile de „semi-austeritate”.
Ce spune pachetul legislativ despre veniturile șefilor de instituții
Guvernul, prin ordonanța fiscală, propune ca șefii instituțiilor, agențiilor și autorităților naționale din subordinea Parlamentului să nu mai poată avea salarii brute care să depășească de șase ori indemnizația unui ministru.
În luna august, indemnizația brută a unui ministru a fost de 21.840 de lei. Asta înseamnă că pragul valoric al salariului brut lunar stabilit de Guvern pentru conducerea celor trei autorități este limitat la 131.040 de lei.
La nivelul actual de impozitare, înseamnă un salariu net de 76.658 de lei.
În privința indemnizațiilor suplimentare pe care acești șefi le-ar putea încasa ca membri executivi ai consiliilor de administrație al unităților pe care le conduc nu se menționează nimic.
Cât despre angajați, aceștia ar urma să nu aibă venituri salariale lunare nete mai mari de 61.326 de lei, cu toate sporurile și orele suplimentare incluse. Adică 80% din salariul conducătorilor instituției, după cum este stipulat în textul viitoarei ordonanțe.
Dar să-i luăm pe rând.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF)
La ASF, salariile lunare ale șefilor sunt transparente, afișate pe pagina instituției.
Nu și cele ale angajaților, care, deși au depus declarații de avere, au ascuns veniturile, prevalându-se de o virgulă din lege, care le permite să facă o cerere pentru a-și anonimiza salariile.
Revenind la conducerea ASF, veniturile lunare sunt următoarele:
Comparând salariile nete ale șefilor cu pragul maxim propus de noua lege, rezultă că ordonanța Ciolacu nu îi afectează.
Valoarea maximă impusă de ordonanță pentru șefi este chiar mai mare decât actualele salarii ale conducerii cumulate cu indemnizațiile.
Același act normativ menționează că dacă nivelul actual al salarizării conducerii este mai mic decât limita impusă, remunerația rămâne la aceeași valoare.
Așadar, să se schimbe pe ici, pe colo, dar să rămână la fel, ar fi spus Caragiale.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE)
La ANRE, salariile conducerii nu sunt publicate pe pagina instituției așa că am folosit veniturile declarate pentru anul 2022.
În aprilie 2023, Parlamentul a votat noua conducere a ANRE. Președinte a fost numit George Sergiu Niculescu, fost prefect de Constanța în 2020. În 2019 era inspector ISU la Primăria Eforie.
Președinte este George Sergiu Niculescu, din aprilie 2023. Niculescu nu a depus încă o declarație din funcția de președinte, așa că vom analiza prin prisma declarației fostului președinte, Dumitru Chiriță.
În 2022, Dumitru Chiriță a încasat 766.219 lei net ca președinte ANRE. Asta înseamnă un venit net lunar de 63.851 de lei, mai mic decât 76.658 de lei, cât ar fi pragul maxim acceptat. Dacă și actualul președinte are același salariu, ordonanța lui Ciolacu nu îl afectează.
Mircea Man, vicepreședinte ANRE, a avut, în 2022, un salariu mediu net lunar de 57.042 de lei, sub limita impusă de noua ordonanță. Cel de-al doilea vicepreședinte, Gabriel Andronache, a fost numit anul acesta și nu are încă o declarație de avere depusă.
În ceea ce-i privește pe angajații ANRE, aceștia nu au în declarațiile de avere salariile la vedere.
Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM)
Valeriu Zgonea a fost ieșit de pe scena publică mai bine de 8 ani. Revenirea sa a fost spectaculoasă, în mai 2023, când a fost numit președinte ANCOM.
La ANCOM, președinte este Valeriu Zgonea, iar vicepreședinți Bogan Iana și Eduard Lovin. Valeriu Zgonea are salariul anonimizat. Declarația de avere din 2023 a lui Bogdan Iana nu e de găsit. Eduard Lovin este singurul care a declarat transparent ce venituri a avut în 2022. Salariul lui mediu lunar a fost de 42.628 de lei. Nu va fi afectat de ordonanța Ciolacu.
Și angajații ANCOM au cerut anonimizarea veniturilor.
Taxa pe profit de 80%. Încasări la buget de nici 125 de milioane de lei
O altă măsură nouă este taxa pe profitul acestor instituții.
În 2022, ASF a avut, după cum arată datele publice ale instituției, un excedent de 30,5 milioane de lei. Din totalul de cheltuieli, 199 de milioane de lei, 168,5 milioane sunt cheltuieli salariale - 84,7%.
Revenind la excedent, dacă aplicăm ordonanța lui Ciolacu, rezultă că ASF ar fi trebuit să vireze la bugetul statului aproximativ 24 de milioane de lei.
La ANRE anul trecut, încasările au fost de 174 de milioane de lei, iar cheltuielile de 144. Execendentul este de 30 de milioane de lei, deci cotizația la buget ar fi fost tot de 24 de milioane de lei.
ANCOM nu are un bilanț publicat pe pagina de internet, dar din execuția bugetară reiese că a avut venituri de 428,6 milioane de lei și cheltuieli de 332,7. Excendul ar fi de 95,9 milioane de lei. Iar 80% din excedent înseamnă 76,7 milioane de lei.
În total, statul ar încasa la buget, de la cele trei instituții, dacă excedentele ar fi la nivelul celor din 2022, 124,7 milioane de lei.
De cine nu se atinge deloc Guvernul
Ministrul de Finanțe a explicat, la finalul ședinței de Guvern de săptămâna trecută, că există și instituții ale statului care nu vor intra sub incidența ordonanței privind reducerile de cheltuieli.
„Banca Națională a României, împreună cu celelalte entități bancare la care statul român este acționar, EximBank, CEC Bank, Fondul Național de Garantare al IMM-urilor, Fondul Național de Contragarantare, Fondul Național de Garantare a Creditului Rural- acestor instituții trebuie să le asigurăm toate condițiile necesare pentru ca să reziste în piața bancară, astfel încât ele să nu aibă dificultăți în funcționare și să ne trezim că propriilor noastre băncile le-am creat un dezavantaj competițional față de celelalte bănci în piață”, a explicat Marcel Boloș excepțiile.
Traian Halalai este de opt ani director EximBank. Veniturile sale în 2022 au fost de șapte ori mai mari decât ale președintelui României.
Poate cel mai bogat salariat al statului este Traian Halalai, președintele Eximbank. În 2022 a avut venituri de 1,3 milioane de lei, din contractul de mandat la bancă, indemnizația din Consiliul de Administrație și încă un mandat la o altă bancă.
Profitul net al Grupului EximBank la 31 decembrie 2022 este de 51,2 mil. lei.
Statul nu se va atinge nici de salariul președintelui EximBank, nici de profitul băncii.
Și președintele CEC, Bogdan Neacșu, a câștigat în 2022 peste 1,2 milioane de lei doar din contractul de manager. Anul trecut CEC Bank a raportat un profit de aproape 447 de milioane de lei. Nici în acest caz nu se vor aplica măsuri de reducere a salariilor sau de impozitare a profitului.
Conducerea BNR e asigurată de un guvernator, un prim-viceguvernator și doi viceguvernatori. Din Consiliul de Administrație mai fac parte încă cinci persoane.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR a avut, în 2022, venituri de 1,026 milioane de lei. Prim-adjunctul său, Florin Georgescu, a declarat anul trecut venituri salariale de peste 907.000 lei. Cei doi viceguvernatori, Eugen Nicolăescu și Leonardo Badea, au avut, în 2022, venituri de peste 900.000 de lei, de la BNR.
Planul de măsuri pentru societățile deținute de stat
În pachetul de măsuri din ordonanța Ciolacu, o secțiune este dedicată operatorilor economici deținuți de stat.
Vorbim de regiile autonome și societățile comerciale cu capital deținut majoritar/integral de stat sau de unitățile administrativ teritoriale inclusiv regiile autonome de interes național/local, inclusiv institutiile de credit/fondurile de garantare și contragarantare unde statul este acționar majoritar/integral.
Măsurile propuse în acest caz sunt:
- Numărul consilierilor din cabinetele șefilor se reduce cu 50% din numărul de posturi aprobate;
- Posturile vacante se pot ocupa doar prin hotarâre aprobată de Consiliile de Administrație și nu pot depăși o creștere a numărului de personal de maxim 7,5% din posturile vacante existente până la sfârșitul anului 2023;
- Regia autonomă este administrată de un consiliu de administrație format din 3-5 persoane, dintre care cel mult 2 sunt desemnate de autoritatea publică tutelară;
- Consiliul de administrație este format din 5-7 membri în cazul întreprinderilor publice care îndeplinesc următoarele condiții cumulative: a) au înregistrat o cifră de afaceri în ultimul exercițiu financiar superioară echivalentului în lei al sumei de 7.300.000 euro; b) au cel puțin 50 de angajați;
- Numărul de membri ai Comitetelor de Supraveghere/Comitetelor de Specialitate precum și ai altor Comitete organizate pe lângă Consiliile de Administrație sau alte organe de conducere indiferent de natura acestora, denumirea acestora și modul de organizare nu poate să depășească maxim 5 persoane;
- Indemnizație fixă lunară a membrilor neexecutivi ai consiliului de administrație nu poate depăși de maxim 3 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de regia autonomă/societatea comercială;
- Indemnizația fixă a membrilor executivi ai consiliului de administrație nu poate depăși de maxim 3 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar, sau de maxim 6 ori în anumite condiții de rentabilitate;
- Indemnizația variabilă a membrilor executivi ai consiliului de administrație nu poate depăși de maxim 6 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de regia autonomă/societatea comercială și se acordă în anumite condiții;
- Reducerea numărului de șefi până la maxim 8% din posturile aprobate;
- Limitarea valorică a consumului de combustibil și a achizițiilor de noi autoturisme;
- Limitarea valorică a achiziției de telefoane și abonamente de telefonie;
- Valoarea tichetelor de masă nu poate depăși anual contravaloarea a două salarii minim brute pe țară/an/;
- se interzice acordarea de premii, prime, bonusuri și alte drepturi de natură salarială similare pentru companiile cu pierderi.