Cum se pregătesc autoritățile române și ONG-urile pentru un nou val de refugiați ucraineni

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat duminică împotriva unor noi potențiale atacuri rusești asupra infrastructurii energetice a țării. În paralel, primarul Kievului, Vitali Kliciko, i-a îndemnat pe locuitori să se pregătească să părăsească temporar capitala în cazul în care rămâne fără apă și energie electrică.

Kliciko l-a acuzat pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, de orchestrarea deliberată a atacurilor împotriva infrastructurii civile.

„Sarcina lui este să ca noi să murim, să înghețăm, sau să ne facă să ne părăsim țara ca s-o ocupe el. Asta e ceea ce-și dorește agresorul”, a declarat Kliciko, în timpul unui interviu televizat de duminică.

În sudul Ucrainei, guvernatorul regiunii Herson, Iaroslav Ianușevici, a declarat că forțele ruse au distrus aproximativ 1,5 kilometri de linii electrice, întrerupând alimentarea cu electricitate a orașului Berîslav.

„Probabil nu vom avea electricitate în Berîslav până ce acesta nu va fi eliberat complet de sub ocupația rusă”, a transmis Ianușevici pe contul său de Telegram. El a adăugat că liniile electrice către Herson au fost, de asemenea, distruse în urma atacurilor din ultimele zile.

În contextul penelor de curent și a frigului de la iarnă, mulți ucraineni au început deja să părăsească țara. Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Suceava, 3.054 persoane din care 2.240 cetățeni ucraineni, au trecut pe 6 noiembrie granița prin punctul de trecere a frontierei de la Siret. S-au înregistrat, de asemenea, aproximativ 1.147 mijloace de transport.

În Tulcea, ISU declară că aproximativ 100 de locuri din cele peste 2.900 puse la dispoziție pentru refugiații ucraineni sunt ocupate. Autoritățile cooperează alături de alte șapte ONG-uri, printre care Asociația Salvați Copiii și Crucea Roșie, dar și cu translatori voluntari pentru a-i sprijini pe refugiații sosiți în țară.

„În cazul creșterii numărului de persoane la granița României, ISU 'Delta' din Tulcea are posibilitatea creșterii în regim de urgență a spațiilor de cazare atât din tabăra mobilă, cât și din locațiile stabilite prin hotărâre a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență”, se arată în comunicatul transmis de ISU Tulcea Europei Libere România.

Un copil ucrainean, surprins în vama de la Isaccea, România, pe 25 martie 2022.

Purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă, Andrei Ene, spune că, în ultimele 10 zile, circa 16.500 de persoane și 4.700 de autoturisme au tranzitat punctul de trecere a frontierei de la Isaccea. Dintre aceștia, 7.800 de persoane au intrat pe teritoriul țării, în timp ce 8.700 au traversat granița înspre Ucraina.

În ultimele 10 zile, cifra medie a persoanelor care au intrat în România s-a menținut constantă, fiind în jurul valorii de 700-800. El spune că, momentan, nu e nevoie de măsuri suplimentare pentru gestionarea situației umanitare de la graniță.

„În februarie-martie am avut și 3.000 de persoane într-o singură zi. Am avut inclusiv 800 de persoane pe un singur feribot și am funcționat fără probleme”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă.

Situația de la Siret

Nici în nordul țării, în Suceava, numărul de refugiați nu a crescut încă. Purtătorul de cuvânt al ISU spune că sunt funcționale trei tabere mobile pentru refugiați. Singura tabără în prezent ocupată este cea de la Rădăuți. Pe 6 noiembrie, aceasta oferea cazare la 161 de refugiați.

„Nu sunt neapărat persoane care își doresc să aibă statutul de azilant. Asta deja presupune mult mai multe proceduri. Sunt liberi să facă ce doresc, unii stau doar o săptămână și după se întorc acasă”, a transmis Alin Găleată, purtătorul de cuvânt al ISU Suceava.

Găleată a adăugat că pot fi deschise mult mai multe tabere în cazul în care numărul refugiaților va crește. Tabăra mobilă de pe stadionul din Siret, principala care a găzduit refugiați la începutul primăverii, e pregătită pentru preluarea unui flux crescut de refugiați.

Drumurile noroioase și copacii goi expun echipajele de artilerie ucrainene la noi pericole

„În fiecare zi sunt colegi de-ai noștri care au grijă de ea sau o întrețin, deci nu a fost închisă în ideea să fim pregătiți să respectăm planul de acțiune stabilit de ISU la nivel național. În funcție de adresabilitate, vor fi situații în care vom avea un flux crescut. În funcție de gradul de ocupare (al taberelor mobile, n.r.), vom pune în aplicare acele măsuri din planul respectiv”, a precizat purtătorul de cuvânt pentru Europa Liberă.

În București, reprezentanța Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR) din România se ocupă de sprijinirea refugiaților la Centrul RomExpo, oferindu-le asistență financiară, consiliere juridică, de sănătate, ajutor cu documentația, precum și oportunități de muncă.

De la începutul războiului UNHCR a înființat în afara Bucureștiului mai multe birouri de teren la Galați și Suceava pentru a acoperi punctele de trecere a frontierei cu Ucraina și Moldova. La Timișoara, spre exemplu, o echipă UNHCR sprijină autoritățile române în gestionarea Centrului de Tranzit de Urgență.

Gabriela Leu, ofițer adjunct în comunicare la UNHCR, spune că birourile vor continua să opereze și în 2023.

„În Galați și Suceava, avem echipe de până la 15 angajați UNHCR, în timp ce în cadrul prezenței pe teren din Iași, recrutăm personal. Misiunea din Iași rămâne între timp acoperită de biroul din Suceava”, a transmis Gabriela Leu.

Potrivit angajatei UNHCR România, nevoile oamenilor țin în prezent de incluziune, și anume accesul la un loc de muncă, înscrierea copiilor la școală și accesul la serviciile de securitate socială oferite de statul român.

Guvernul român a adoptat în iunie Planul național de măsuri pentru protecția și incluziunea refugiaților din Ucraina, acoperind nevoile extinse ale cât mai multor persoane, inclusiv cele cu nevoi specifice și aflate în risc de abuz sau de exploatare.

Deschiderea anului şcolar pentru copiii ucraineni din ciclul primar de învăţământ care şi-au găsit refugiu în România, la Colegiul Național Mihai Viteazu din București, luni 12 septembrie 2022.

„În prezent are loc o coordonare puternică alături de autorități în vederea implementării Planului”, spune Leu.

Situația de la iarnă nu pare să se arate blândă. UNHCR România spune că în funcție de nevoile autorităților române, agenția va contribui cu articole precum pături, seturi de lenjerie de pat, truse de igienă și saci de dormit. Potrivit lui Leu, resursele se află deja în depozitele din București și în apropiere de granița cu Ucraina, pregătite pentru a fi livrate în caz de nevoie.

Ioana Roșu, de la ONG-ul Salvați Copiii România, spune că organizația se mobilizează deja cu produse igienico-sanitare și cu tichete pentru programele de iarnă, în cazul în care numărul de refugiați va crește și vor avea nevoie de haine sau încălțăminte pentru sezonul rece.

„În principal, acum ne axăm pe copii și pe însoțitorii lor, inclusiv membri ai familiei extinse – spre exemplu, bunici”, a punctat Roșu.

„Noi am avut o parte de programă prin care le-am oferit tuturor sprijin, inclusiv adulților singuri. Însă, începând cu luna septembrie, am început să ne reorientăm în special către copii și însoțitorii lor”, a continuat ea, explicând că la baza motivului stau obiectivele ONG-ului, și anume acelea de a acorda sprijin copiilor.

Asociația funcționează la nivelul vămii Siret, oferindu-le, în plus, oamenilor informații legate de orientare, servicii de traducere, primul ajutor psihologic sau jucării.

Atât UNHCR România cât și Salvați Copiii au confirmat că numărul refugiaților încă nu a crescut.

„Momentan, asta nu înseamnă că, în cazul unui aflux masiv, nu vom găsi resursele să ajutăm și alte grupuri”, a transmis Roșu. Organizația Salvați Copiii România are în prezent doi angajați trimiși să ajute la frontiera Siret din județul Suceava, două echipe în tabăra mobilă ISU și la Centrul Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil din Rădăuți și o echipă la un centru de consiliere din Suceava.

De la începutul războiului și până în prezent, aproximativ 2.166.308 ucraineni au intrat în România dinspre Ucraina și Moldova, în timp ce 1.149.964 au decis să se întoarcă la ei în țară.

O parte semnificativă și-au continuat călătoria înspre Vest. La momentul actual, Agenția ONU pentru Refugiați estimează că au mai rămas puțin peste 87.000 de ucraineni în România.

Potrivit Institutului Kiel, România a oferit de la începutul războiului în Ucraina ajutoare financiare în valoare de 7 milioane de euro.

Cât despre ajutorul militar, autoritățile de la București refuză să comunice o cifră exactă. Ministerul Apărării Naționale transmitea în vară că statul român sprijină umanitar Ucraina prin hub-ul logistic de la Suceava, pe lângă ajutoarele acordate de autorități și ONG-uri pe teritoriul României.