Reforma administrativă s-ar putea realiza, potrivit lui Emil Boc, prin două variante: o lege adoptată de Parlament - pentru care este nevoie de votul majorității deputaților și senatorilor; sau reforma constituțională - pentru care este nevoie de votul a două treimi din Parlament.
Ultima reformă administrativ-teritorială s-a realizat în România în timpul regimului comunist, în 1968.
Primarul municipiului Cluj Napoca, fostul premier Emil Boc, crede că prima variantă, o lege sau asumarea răspunderii Guvernului, este mai ușor de realizat, dar reforma nu poate fi adoptată în Parlament înainte de 2025.
Motivul este reprezentat de faptul că în 2024 urmează un val de patru alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.
Constituția actuală a României nu conferă regiunii un regim juridic, ceea ce ar putea fi o problemă. Județul, ca termen administrativ, poate avea însă altă dimensiune decât este cunoscută în prezent și poate juca rolul regiunilor, în viziunea lui Boc, președintele Asociației Municipiilor din România (AMR).
„Două sau mai multe județe să se poată uni, să aibă statutul de regiune și minim 800.000 de locuitori, așa cum spune regula UE. Numai așa se poate da coerență administrativă”, a afirmat Boc, după o reuniune a primarilor de mari municipii.
Potrivit edilului, în acest scenariu, România ar fi împărțită între 12 și 16 județe.
Chiar dacă Emil Boc se ferește să spună că procesul ar duce la desființarea mai multor consilii județene, Constantin Toma, președintele executiv al Asociației Municipiilor din România recunoaște că acest lucru s-ar întâmpla.
„Reforma administrativă, fraților, pentru că altfel România rămâne condamnată la subdezvoltare!”, spune primarul din Buzău, care adaugă că „nu ar fi rău să avem mai puține consilii județene”.
Opoziția UDMR
Ideea lui Emil Boc nu este una nouă. A încercat să o pună în practică când era premier, iar la Palatul Cotroceni se afla Traian Băsescu. Guvernul Boc nu a mai ajuns să-și asume răspunderea în Parlament pe proiectul privind reforma administrativă, deoarece a picat la moțiunea de cenzură din februarie 2012.
Actualul edil din Cluj Napoca recunoaște că UDMR, fost partener de guvernare al PDL, s-a opus ideii de reformă administrativă și a blocat tot procesul în fosta Coaliție de guvernare din 2011-2012.
„Nu am avut sprijinul Coaliției pentru angajarea răspunderii, regret și astăzi că nu m-am dus în Parlament să pic cu acea reformă. Chiar în condițiile în care ar fi picat guvernul pe o lege atât de importantă, ar fi fost un semnal extrem de important pentru a grăbi procesul de regionalizare. S-a pierdut acel moment, au trecut 10 ani și nu s-a întâmplat nimic”, a declarat Emil Boc.
Situația localităților mici
Primarii de mari municipii avertizează că România are peste 3.000 de unități administrative, dar peste 1.000 nu își pot asigura veniturile pentru cheltuielile curente.
„Toată lumea stă cu mâna întinsă, mai ales la sate, nu mai vorbesc de salariile primarilor care sunt salarii de mizerie: 4.100 de lei. Un primar trebuie să aibă și el două costume, trei cămăși, când te duci la nuntă nu poți să dai 1.000 de lei, te împușcă. Sunt primari care se împrumută că au trei nunți și nu au bani”, prezintă plastic situația președintele executiv al AMR.
Primarii de comune resping teoria colegilor lor de la municipii și spun că desființarea micilor primării ar face viața mai grea cetățenilor.
Decizia politică privind reforma administrativă ar trebui luată în Coaliția de guvernare care va rezulta în alegerile din 2024.
PSD și PNL susțin un asemenea demers, în privința UDMR s-ar putea să apară probleme când vine vorba de unirea județelor, spun surse politice. Maghiarii și-ar dori ca un județ comasat să cuprindă Harghita, Covasna și Mureș, idee respinsă de mai mulți politicieni din PSD și PNL.
Îți mai recomandăm #10 Întrebări | George Țurcănașu: Avem nevoie urgent de reforma administrativă, armata de consilieri locali ar dispărea