Timp de trei zile, între 24 și 26 mai, întrevederile politice, diplomatice și culturale ale înaltului oaspete au mizat pe relațiile cordiale construite în timp între România și Germania, legături la care a contribuit numeroasa comunitate a emigrației, germanii plecați din România.
Steinmeier a subliniat la conferința de presă comună a președinților că este o „vizită la prieteni”, iar parteneriatul în cadrul Uniunii Europene și a NATO consolidează relația în vremuri dificile.
Previziunea unui război de durată în Ucraina întărește necesitatea ajutorului acordat de statele NATO țării invadate „atât timp cât va fi nevoie”.
Președintele Steinmeier a apreciat poziția României în tranzitarea cerealelor ucrainene, cât și angajamentul în preluarea refugiaților.
De altfel, la Timișoara președintele a avut ocazia să stea de vorbă la Casa LOGS cu câțiva refugiați și să asculte poveștile lor emoționante.
„Împărtășim viziuni similare cu privire la necesitatea mobilizării de sprijin activ și puternic pentru Chișinău, inclusiv la nivelul Uniunii Europene, pentru a consolida reziliența acestei țări în fața provocărilor complexe cu care se confruntă”, a subliniat președintele României la conferința de presă comună.
Discuțiile au vizat și extinderea UE, cu accent pe două state candidate, Republica Moldova și Ucraina.
Președintele federal a fost însoțit de o delegație de oameni de afaceri, interesați de oportunitățile oferite de România. Germania este a doua țară mare investitoare în România, după Olanda.
„Țările noastre sunt foarte interesate de a extinde și relațiile economice, să facem față unor noi provocări care ne așteaptă și pe noi și economiile noastre în ceea ce privește protecția climei, trecerea la energiile regenerabile”, a declarat președintele Frank-Walter Steinmeier.
Vizita de stat a inclus întâlniri în Sibiu, inima culturală a etnicilor sași din Transilvania și Timișoara, oraș de tradiție pentru șvabii bănățeni, dar în prezent Capitală Culturală a Europei.
Relațiile economice dintre cele două țări
Schimburile comerciale dintre Germania și România au crescut în 2022 cu 14$, ajungând la o valoare de 38 de miliarde de euro. Importurile germane dinspre România s-au plasat la 17,5 miliarde de euro, în timp ce exporturile spre România au fost de 20 de miliarde de lei.
Sibiu. Calitatea investițiilor germane, foarte apreciată
Însoțit de președintele Iohannis în orașul său de origine, președintele federal al Germaniei s-a întâlnit cu Astrid Fodor, primărița Sibiului, cu elevii Liceului „Brukenthal” cu predare în limba germană, cu membrii Forumului Democratic German.
O surpriză le-a făcut președinților Carmen Iohannis care a venit cu elevii ei să îi întâmpine. Întrebată de presă, soția președintelui și-a motivat astfel prezența: „Eu nu am venit aici politic, am venit împreună cu clasa mea să îi întâmpinăm pe preşedinţi”.
Cu profesorii în grevă, Colegiul Național Samuel von Brukenthal, unde Iohannis a fost profesor, i-a primit informal pe oaspeți pentru un dialog deschis cu elevi din clasele mari. Acolo, oaspetele a aflat că majoritatea elevilor nu sunt etnici germani.
250.000 firme cu participare germană activrează în România. Capitalul german investit este de peste 5,5 mld. euro.
Deși diminuată, minoritatea germană este importantă în dezvoltarea României, dar și în relațiile bilaterale:
„Acest lucru s-a văzut impresionant la marea întâlnire a saşilor din 2017, la care au participat aproximativ 17.000 de oameni din întreaga lume, toți având un numitor comun: rădăcinile lor transilvane”.
Comunitatea sașilor din zona Sibiului și a șvabilor din Banat a emigrat în valuri. La ultimul recensământ din 2022 s-au declarat de etnie germană 23.000 de persoane.
În 1930 trăiau în România peste 745.000 de etnici germani, din care rămăseseră în 2002 puțin peste 60.000. De la recensământul anterior din 2011 au mai părăsit țara 4000 de nemți.
Timișoara. Reportaj la fața locului
La Timișoara, președintele federal a fost invitat la un tur de Capitală Culturală a Europei și la întâlniri cu comunitatea germană.
Vineri, 26 mai, însoțit de primarul Dominic Fritz, oficialul german a bătut centrul Timișoarei pe jos de la un obiectiv la altul, fără să perturbe metabolismul obișnuit al orașului: străzile nu au fost blocate, securitatea prezidențială nu i-a împiedicat pe trecători să facă o fotografie sau un selfie de colecție.
Ajuns la Liceul „Nikolaus Lenau” unde îl așteptau tineri îmbrăcați în costume șvăbești și elevi aflați într-o neașteptată vacanță generată de greva din Educație, președintele s-a regăsit într-un mediu prietenos și simpatic, pornind cu șotronul de la intrare. Deloc timizi, elevii l-au înconjurat, i-au vorbit și au făcut fotografii.
Relaxat și mereu zâmbitor, președintele a explicat Europei Libere de ce vizitează Liceul Lenau din Timișoara:
„Sunt atâtea rădăcini germane aici, dar știu că mulți copii români, care nu vin din familii germane, aleg să studieze în limba germană. Ei reprezintă punți între țările noastre”, a răspuns oficialul.
Ce are special Liceul Lenau: doi laureați Nobel
La intrarea cu poartă boltită a clădirii vechi de pe strada Gh. Lazăr nr. 2, se văd două inscripții care ridică reputația școlii.
Ele spun că aici au învățat doi laureați ai Premiului Nobel, Herta Müller, laureată pentru literatură în 2009 și Stefan Walter Hell, laureat pentru chimie în 2014. Herta Müller a fost elevă la Lenau între anii 1971-1972, iar Stefan Hell în perioada 1977-1978.
Elena Wolf, directoarea liceului, ne-a relatat că vizita lui Stefan Hell în 2016 a fost o revelație. Deși a studiat doar un an la Lenau omul de știință a mărturisit că pasiunea sa pentru fizică aici s-a dezvoltat, iar cariera sa arată că dacă ești bun la Lenau, ești bun oriunde.
Herta Müller nu a revenit la Timișoara după emigrarea ei în Germania în 1987. Dar există studii și lucrări doctorat despre opera sa cu autori chiar printre profesorii școlii.
Un citat din romanul Leagănul respirației însoțește inscripția din holul de intrare ca un elogiu al suferinței: „Poate că n-am fost eu în noaptea aceea, dar teroarea din mine a crescut brusc”.
Liceul german din Timișoara a sărbătorit 150 de ani de existență cu câteva zile înainte de vizita la nivel înalt.
Deși are doar 4.700 de membri, comunitatea germană din Timișoara își păstrează cu atenție moștenirea, tradițiile și instituțiile. Există teatru german, publicații, cenaclu literar și facultate de teatru în limba germană, un Centru cultural numit „Adam Muller Guttenbrunn”, iar unele sate țin și azi Kirchweih, sărbătoarea hramului bisericii.
Tur de forță cultural
În orele cât a stat în Timișoara, joi și vineri, înainte de a decola spre Germania, președintele Steinmeier a folosit la maxim timpul pentru a cunoaște oameni și a vedea un oraș în plină desfășurare a proiectului Capitalei Culturale europene.
Timișoara nu a fost vizitată până acum de niciun președinte din Occident. În 1996, la șapte ani de la Revoluție, orașul a fost vizitat de președintele Ungariei, Árpád Göncz, iar în 2014 de președintele ungar Áder Jànos.
Regele Mihai și Regina Ana în 1997, 1998, 1999, 2002 și 2009, precum și Regina Beatrix a Olandei în 2001 sunt majestățile care au onorat Timișoara după decembrie 1989.
Frank-Walter Steinmeier s-a întâlnit la Domul recent restaurat cu reprezentații confesiunii catolice, la Sinagoga din Cetate cu comunitatea evreiască, a văzut expoziția După sculptură/sculptură după la Cazarma Vienei, dar și istoricul balcon al Operei, a asistat la concertul de la Filarmonica Banatul, a depus coroană la Catedrala Mitropolitană de Ziua Eroilor, dar mai ales i-a privit pe oamenii orașului și a lăsat un mesaj de viitor mai bun în Cartea de Onoare.
„Mi-a spus că este impresionat de faptul că noi conviețuim cu foarte multe etnii aici, dar și de efervescența din oraș, faptul că sunt extrem de mulți tineri pe stradă. Mi-a spus că a ieșit aseară la o terasă și a fost uimit ca într-o zi de joi să vadă un oraș așa de animat”, a împărtășit presei primarul Dominic Fritz.
Germania susține programul Timișoara Capitală Culturală a Europei cu peste jumătate de milion de euro pentru concerte și pentru un proiect teatral.