Guvernul de la Chișinău a instituit, duminică, stare de alertă de mediu pe Nistru pentru următoarele două săptămâni. Situația cea mai critică este la Bălți, pentru care râul Nistru este singura sursă de alimentare cu apă potabilă – aici aproape toate fântânile arteziene sunt nefuncționale.
Cel puțin 50.000 de locuitori au rămas fără apă la robinet încă din seara de sâmbătă, 14 martie, a spus pentru Europa Liberă Moldova directorul tehnic al Regiei „Apă-Canal” Bălți, Vitalie Ungureanu.
Locuitorii din Bălți stau la cozi la cele câteva fântâni din oraș, cumpără apă îmbuteliată și așteaptă cisternele care transportă apă conform unui orar.
Primăria Iași le-a transmis autorităților locale că va trimite la Bălți un convoi umanitar format din cisterne cu apă potabilă pentru locuitorii orașului.
Locuitorii din Bălți pot lua apă de la cisternele care circulă prin oraș conform unui orar.
Începând de marți, 17 martie, gimnaziile și liceele din Bălți vor trece la învățământul online.
La Soroca, luni, în jumătate de oraș era sistată alimentarea cu apă, iar, potrivit informațiilor oferite Europei Libere Moldova de Apă-Canal Soroca; marți urmează să fie deconectat întregul oraș, în care locuiesc 35.000 de oameni.
În raionul Sîngerei, sunt deconectate de la apeduct câteva localități din jurul orașului Sîngerei. Centrul raional propriu-zis se alimentează din fântâni arteziene, astfel că locuitorii orașului nu sunt afectați, a spus pentru Europa Liberă Moldova vicepreședintele raionului, Andrei Cucoș.
Chișinăul, în afara pericolului, deocamdată
Chișinăul nu riscă, deocamdată, să rămână fără apă, a anunțat primarul capitalei Republicii Moldova, Ion Ceban. Chiar dacă substanțele poluante nu au ajuns până aici, specialiștii de la „Apă-Canal Chișinău” au instalat preventiv, cu ajutorul colegilor din România, patru baraje la Vadul lui Vodă, în zona de captare a apei pentru municipiul Chișinău, care alimentează în jur de un milion de consumatori. Alte trei baraje ar putea fi amplasate ulterior.
O pată de ulei pe Nistru a fost observată și în regiunea transnistreană, în apropiere de Camenca, dar autoritățile separatiste spun că „situația este sub control”.
Echipele de intervenție formate din salvatori și specialiști de mediu au instalat, luni, două baraje absorbante în aval de hidrocentrala Dubăsari, tot ca măsură de prevenție.
Ministrul Mediului din Republica Moldova, Gheorghe Hajder, a anunțat că va semna un ordin ca toți operatorii de apă-canal și administrațiile locale să inventarieze sondele și sursele alternative de apă, „astfel încât să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru orice eventualitate”.
Salvatori și specialiști de mediu lucrează la instalarea unui baraj absorbant pe Nistru, în apropiere de satul Coșnița, raionul Dubăsari, 16 martie 2026.
România și UE vin în ajutor
Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a scris într-un mesaj pe rețeaua X că atacul rusesc asupra hidrocentralei Novodnestrovsk, din regiunea ucraineană Cernăuți, i-a lăsat fără apă pe mulți cetățeni ai Republicii Moldova, iar „aceasta este o reamintire a faptului că războiul Rusiei nu se oprește la granițele Ucrainei”. Cu o zi mai devreme, președinta Maia Sandu a declarat și ea că „Rusia poartă întreaga responsabilitate” pentru criza ecologică de pe Nistru.
Marta Kos a mai spus că Uniunea Europeană și statele membre sunt gata să ajute R. Moldova în această situație de criză, prin mecanismul de protecție civilă al UE.
România a donat și a livrat deja în R. Moldova echipamente și substanțe chimice pentru combaterea scurgerilor de petrol (baraje absorbante, pânză izolantă și role absorbante) și a trimis o echipă de cinci experți (un inginer, doi mecanici și doi agenți hidrotehnici).
Iar în curând, UE va furniza imagini din satelit pentru a ajuta la detectarea și monitorizarea scurgerilor de petrol.
Conform autorităților ucrainene, în râu s-a deversat o cantitate mare de petrol, cel mai probabil combustibil de rachetă, care a ajuns în apă după atacul asupra centralei din regiunea Cernăuți din 7 martie.
Presa rusă afiliată Kremlinului relatează despre criza ecologică de pe Nistru fără a pomeni bombardamentele rusești și punând incidentul în contextul contradicțiilor anterioare dintre R. Moldova și Ucraina legate de exploatarea centralelor de pe râu.
Denunț la Procuratură, pentru ecocid
Asociația „Promo-LEX” – o organizație neguvernamentală de la Chișinău, care apără și promovează drepturile omului în regiunea transnistreană, a depus, luni, la Procuratura Generală a Republicii Moldova un denunț penal privind faptele care au condus la contaminarea masivă a fluviului Nistru cu substanțe poluante de origine petrolieră, ca urmare a atacului militar al Federației Ruse asupra Complexului Hidroenergetic Nistrean (de la Novodnestrovsk, Ucraina) din 7 martie.
Promo-LEX cere procurorilor să înceapă urmărirea penală pentru infracțiunile de poluare a apei și ecocid (distrugerea mediului înconjurător).
„Poluarea masivă a Nistrului nu este un incident administrativ, dar o faptă de o gravitate excepțională, care afectează dreptul la un mediu sănătos, dreptul la apă și sănătate a sute de mii de persoane”, a spus avocatul Vadim Vieru, director de program la „Promo-LEX”.
Cum va fi afectată viața râului
Directorul asociației „Eco-Tiras”, Ilia Trombițki, estimează că poluarea Nistrului va afecta și flora și fauna de pe râu. Potrivit ecologistului, unele microorganisme din apă deja mor. De asemenea, s-ar putea îmbolnăvi sau muri și peștii.
Acum, râul Nistru are un nivel scăzut de apă, ceea ce intensifică poluarea.
„După ce va fi oprită poluarea, apa va fi bună din nou pentru consum cam peste o săptămână-două”, susține Trombițki.
Expertul mai spune că râul are „capacitate de autocurățare”, dar aceasta este redusă din cauza poluării apei și a intervențiilor de pe Nistru.
Your browser doesn’t support HTML5
R. Moldova cere ajutorul României pentru a curăța Nistrul contaminat în urma loviturilor rusești în Ucraina
articol preluat de la Europa Liberă Moldova
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.