În timp ce rușii au mers la urne, în cadrul unui proces gestionat cu strictețe, pentru a decide în legătură cu modificările constituționale care îi vor pava drumul lui Vladimir Putin pentru a-și extinde conducerea până în 2036, unii dintre criticii săi au avertizat că schimbările vor duce la înăbușirea vocilor care fac notă dicordantă și vor întări și mai mult puterea serviciilor de securitate rusești.
Acum, în capitala Rusiei, apelurile la proteste din partea activiștilor antiguvernamentali au venit la capătul unei săptămâni de percheziții, arestări și acuzații care par să confirme cele mai negre temeri legate de schimbarea mediului politic în sensul în care cei care fac opoziție vor avea o viață și mai complicată decât până acum.
„Ceea ce se întâmplă acum este diferit, pentru că este parte din doctrina oficială a statului”, a declarat, pentru RFE/RL, Yulia Galyamina, o politiciană de opoziție care a fost ținta unora dintre perchezițiile recente. „Regimul se poziționează acum oficial ca o dictatură”.
Îți mai recomandăm Procurorii ruși cer o pedeapsă aspră pentru o jurnalistă care a scris un articol criticEvenimentele s-au derulat cu o viteză foarte mare. Pe 6 iulie, jurnalista Svetlana Prokopyeva a fost condamnată la Pskov pentru că ar fi pormovat terorismul, iar mai bine de zece jurnaliști au fost reținuți pentru că și-au manifestat susținerea față de colega lor de breaslă.
În dimineața următoare, membri ai serviciilor de securitate rusești l-au ridicat pe reporterul pe probleme militare, Ivan Safronov, din centrul Moscovei și l-au arestat pe motiv de trădare, ceea ce i-ar putea aduce o sentință de până la 20 de ani de închisoare. Alte 27 de persoane, multe dintre acestea foști colegi ai lui Safronov, au fost arestate pentru că au pichetat în apărarea acestuia.
Pe 8 iulie, autoritățile s-au năpustit în apartamentul Pyotr Verzilor, activist al opoziției, și i-au deschis un proces pentru că nu și-ar fi declarat cetățenia canadiană.
Pe 9 iulie, cel puțin alte cinci case ale unor activiști ai opoziției au fost percheziționate în Moscova. Un singur lucru îi leagă pe toți: au făcut campanie împotriva amendamentelor constituționale ale lui Putin, ca parte a unei mici și periculoase încercări de ampiedica planurile președintelui rus de a-și extinde puterea.
„Autoritățile ruse ar trebui să renunțe imediat la acuzațiile împotriva protestatarilor și a celorlalți jurnaliști și să pună capăt atacurilor asupra libertății de expresie”, a spus organizația Human Rights Watch într-o declarație care condamnă arestările.
Îți mai recomandăm Reforma constituțională care îl menține la putere pe Vladimir Putin a fost aprobată
Pentru unii, acesta a fost ecoul unei campanii similare care a avut loc în capitala Rusiei vara trecută, atunci când o serie de proteste față de modul în care au fost organizate alegerile locale au determinat o reacție dură din partea autorităților și percheziții ale locuințelor activiștilor opoziției.
„Aceasta este încă o campanie de intimidare”, a scris pe Tweeter principalul critic la adresa lui Putin, Aleksei Navalny, ai cărui aliați au fost printre cei loviți de recentele măsuri represive. „Un efort pentru a-i demoraliza pe opozanții lui Putin și de a-i pedepsi public pe toți cei care protestează față de amendamentele sale”.
Dar alții sugerează că lucrurile stau altfel, de această dată.
Jurnalistul Andrei Soldatov a scris în The Moscow Times că, ani de zile, „a fost aproape imposibil să îi acuzi pe jurnaliști de trădare sau de dezvăluirea de secrete de stat”. Acum, spune el, agenția „aplică jurnaliștilor definiția sa paranoiacă a spionajului și face tot posibilul ca toată lumea să știe acest lucru”.
Ivan Pavlov, avocatul care îl reprezintă pe Safronov, a scris, într-o postare pe Facebook, că acest caz reprezintă prima acuzație de trădare împotriva unui reporter rus din 1997-2001, de la acuzarea lui Grigori Pasko, pe care tot Pavlov l-a apărat. El le-a cerut colegilor jurnaliști să ia o poziție în acest caz.
„Multe vor depinde de modul în care veți reacționa față de această lovitură, inclusiv dacă acuzațiile de trădare împotriva jurnaliștilor vor deveni o tendință în Rusia de astăzi”, a scris el.
Reacția pe canalele de social media populare în rândul opoziției au fost puternice. Dar, pe străzi, acolo unde forțele de ordine patrulează frecvent în locurile publice și sunt pregătite să îi îndepărteze pe protestatarii solitari, dar și mulțimile zgomotoase, totul a fost redus la tăcere.
La începutul acestei luni, activiștii opoziției au cerut guvernului de la Moscova permisiunea de a organiza un protest pe 15 iulie împotriva revizuirii făcute de Putin asupra Constituției. Dar cererea lor a fost refuzată pe motiv că în continuare sunt în vigoare măsurile pentru prevenirea răspândirii coronavirusului, iar adunările numeroase sunt încă interzise.
Your browser doesn’t support HTML5
Putere sporită pentru Putin: Care sunt modificările constituționale propuse rușilor
Galyamina, care face parte dintr-un consiliu al unui district din Moscova, spune că acest lucru nu poate fi considerat o scuză. Ea a atras atenția că votul cu privire la schimbările constituționale a durat o săptămână și a implicat milioane de ruși care s-au dus la secțiile de votare pentru a-și exprima opțiunea.
În loc să meargă mai departe cu ideea de a organiza un protest interzis, care i-ar fi putut expune pe participanți la o reprimare violentă din partea poliției, ea le-a cerut susținătorilor să se adune în Piața Pușkin pe 15 iulie și să semneze o petiție prin care să ceară renunțarea la schimbările constituționale, în special a clauzei care îi permite lui Putin să candideze pentru încă două mandate prezidențiale.
„Limitele mandatului lui Putin au fost resetate”, a scris ea într-o postare pe Facebook, pe 10 iulie, „dar viața în Rusia devine din ce în ce mai grea”.
Traducere și adaptare de Cristina Dobreanu