Rețeta dezastrului. Cum a băgat Firea Bucureștiul în „faliment nedeclarat”

Este doar parțial adevărat: marea problemă este un buget de venituri și cheltuieli umflate pe hârtie, cu datorii istorice imense, care în realitate se traduce prin încasări nerealizate, companii bugetofage și risipă a banilor pe „cultură”.

Pe hârtie, bugetul Primăriei Capitalei arată triumfător: venituri de 1,4 miliarde de euro pe 2019, care atrag după sine cheltuieli similare, ba chiar un pic mai mari. Cu toate acestea, primarul general Gabriela Firea a ajuns să declare că Bucureștiul este în „faliment nedeclarat”, o figură de stil care se traduce matematic într-o nevoie stringentă de peste 200 de milioane de euro (un miliard de lei), conform aceleiași Gabriela Firea.

Cum s-a ajuns aici? Un prim semnal de alarmă ar fi putut să fie faptul că, la finalul anului 2018, Primăria Capitalei încasase doar 75% din veniturile estimate la buget, conform documentului de execuție bugetară, parafat de ANAF. Recent, administratorul public al Capitalei, Sorin Chiriță, avertiza că dacă ritmul de încasări la bugetul Primăriei se menține ca până acum, la finalul anului 2019 Bucureștiul va avea un minus cuprins între 25% și 40% din încasările estimate de Primărie. De aceea, administratorul public solicită reducerea cheltuielilor cu 30-35%, pentru ca Bucureștiul să se încadreze în buget.

Problemele sunt însă mai complicate de atât. În primul rând, Gabriela Firea a venit la Primăria Capitalei pe fondul unor defecte istorice, pe care nu doar că nu le-a reparat, ci chiar le-a accentuat. Cele mai importante: datoriile RADET și RATB, care au ajuns cele mai mari bugetofage ale Capitalei, Firea preluând și accentuând găurile din mandatele lui Sorin Oprescu.

„În lipsa investițiilor, RATB și RADET au ajuns împreună să aibă între un sfert și o treime din buget doar subvenții. Vorbim de o sumă anuală în jur de 250 de milioane de euro, care efectiv dispare în subvenții. Apa se duce efectiv în pământ, iar transportul public este un dezastru, cu o regie politizată și căpușată”, explică pentru Europa Liberă consilierul municipal PNL Ciprian Ciucu.

Aceste datorii nu doar că sunt imense, dar au fost și subdimensionate în structura bugetului Capitalei, explică pentru Europa Liberă deputatul Nicușor Dan, fostul lider al USR: „Subvențiile de anul trecut pentru RATB și RADET au fost estimate la 800 de milioane și au fost la 1,6 miliarde, adică dublu. Deci dintr-un foc, bugetul a fost văduvit de aproape 200 de milioane de euro, ceea ce e enorm”.

Firea dă vina pe Guvern, dar nu se uită în ograda proprie

Nicușor Dan consideră că bugetul Capitalei, gândit de Gabriela Firea, are probleme structurale: „Problema mare a fost estimarea veniturilor proprii. Pe 2018, Primăria a încasat venituri proprii de 480 de milioane de lei, dar ea a estimat venituri proprii de 2 miliarde. Estimând niște venituri cumulate atât de mari, prin bugetul aprobat s-a dat drumul și la niște cheltuieli comparabile. În 2019, s-a estimat că veniturile proprii din 2019 vor fi 3,5 miliarde de lei. Deci total dincolo de orice logică economică”.

Gabriela Firea încearcă să pună situația financiară proastă a Primăriei pe seama reducerii cotelor din impozitul pe venit, alocate de la Guvern, care într-adevăr a avut loc, după cum spun atât Ciprian Ciucu, cât și Nicușor Dan.

„Acest lucru este adevărat, numai că diferența față de impozitul pe venit de anul trecut este doar de 460 milioane lei pe tot anul. E o problemă, dar nu e problema de un miliard de lei pe care primăria nu îi are și nici de 3 miliarde de lei, pe care nu îi va avea la sfârșitul anului. Trăim într-o situație în care nici tăierea la zero a investițiilor nu ne acoperă bugetul pe 2019.”, explică Nicușor Dan, pentru Europa Liberă.

Cum arată „rețeta falimentului”, marca Firea

„Este rețeta clară a falimentului. Ai niște utilități care te costă foarte mult, ai datorii istorice adunate, nu mai ai resurse bugetare – pentru că tot PSD a luat bani de la primării – și ai această căpușare a Bucureștiului de niște companii total ineficiente. La care se adaugă cheltuieli deșănțate, că nu poți să le spui altcumva, în zona de așa-zisă cultură – statui, spectacole și festivaluri, catedrală. Există trei-patru instituții de cultură care fac lucruri similare. De ce? Pentru că împărțind banii în mai multe locuri, sunt mai ușor de sifonat. Sunt cheltuieli nesustenabile, care nu sunt investiții, nu aduc un return. Sunt efectiv bani aruncați”, explică Ciprian Ciucu, pentru Europa Liberă.

Consilierul municipal liberal nu uită îngroșarea aparatului de lucru din subordinea Gabrielei Firea, care a ajuns gigantic și consumă foarte multe resurse. Pentru 2019, bugetul acestor companii din holdingul municipal se ridică la aproximativ 1 miliard de lei (peste 200 de milioane de euro).

„Vorbim de o administrație extrem de ineficientă. Firea a primit Capitala cu aproximativ 55 de instituții publice în subordine. Peste ele a venit un strat de 22 de companii (plus cele două nou înființate pentru a prelua RADET – n.r.), peste care a mai adăugat un strat de asociații de dezvoltare intracomunitară (ADI), prin care deleagă anumite servicii. S-a ajuns la aproape 100 de instituții, aproape le-a dublat numărul. S-a dat un buget imens acestor companii. Când ai o schemă de personal atât de largă, evident că se adună. Vorbim de cea mai complexă instituție din țară, după Guvern, care implică toate ministerele și toate agențiile de sub ministere”, spune Ciprian Ciucu.

„Unde trebuie tăiat? În primul rând la companii, ele ar trebui desființate cu totul, pentru că ele nu fac nimic altceva decât să dubleze ce face Primăria deja. Trebuie tăiat de la toate evenimentele culturale, care unele sunt chiar interesante, dar nu sunt potrivite pentru un oraș care se sufocă în trafic și în care rețeaua de termoficare e în faliment. Avem bugete consistente la administrarea statuilor din oraș, avem bugete mari la spații verzi. Vom găsi cheltuieli care nu se justifică într-o situație de criză”, explică și Nicușor Dan.

Luni, Gabriela Firea a nuanțat „falimentul nedeclarat” al Primăriei pe care o conduce, spunând că va cârpi situația printr-un împrumut la Trezorerie și cu ajutorul altor credite, prin intermediul Ministerului de Finanțe.

La toată această gaură, se adaugă spectrul imensei despăgubiri pe care Primăria o are de plată către omul de afaceri Costică Costanda: 115 milioane de euro, contravaloarea parcului Bordei, retrocedat în 2003 de primarul Traian Băsescu. O mare parte din această sumă sunt doar penalizările și dobânzile acumulate în timp, pentru că Primăria nu a avut și nu are bugetați banii pentru această despăgubire. Datoria către Costanda riscă să crească, primăria Gabrielei Firea expunându-se riscului executării silite, dacă nu plătește suma stabilită de instanța supremă.