Se remarcă anumite tipologii: politicienii care s-au pregătit pentru un domeniu, omul de partid care poate prinde orice minister și numele impuse din afara partidelor sau cele impuse la dorința unui lider. Cu toate acestea, fiecare ministru va trebui să gestioneze domenii complexe, cu multe avarii, chiar dacă nu are pregătirea necesară sau dacă miniștrii nu au mai trecut prin astfel de experiențe. Programul de guvernare sună ambițios, iar execuția va depinde de calitatea membrilor noului cabinet.
În cei trei ani de guvernare a PSD, o problemă principală privind managementul resurselor umane a reprezentat-o caruselul schimbării miniștrilor. Peste 80 de nume s-au perindat la Palatul Victoria, în fruntea diferitelor ministere. Expertiza nu a fost un criteriu de evaluare pentru nominalizări, ci a cântărit mai mult dorința șefului de la centru sau a celui local.
Rețeta pentru a ajunge ministru este diferită de la un partid la altul și în actuala Coaliție de guvernare.
Rețeta PNL: Omul de partid, negocierile interne și dorința lui Klaus Iohannis
Votul din PNL pentru lista de miniștri a fost precedat de o răfuială internă legată de modul în care Ludovic Orban a negociat ministerele cu USR-PLUS. Nu a existat o discuție despre calitatea miniștrilor, despre pregătirea acestora și nici măcar nu au fost mai multe variante puse pe masă. La partid a venit o listă convenită deja cu președintele Klaus Iohannis, pentru care s-a dat un vot. Nici cei care au votat împotrivă nu s-au opus miniștrilor propuși, ci doar ministerelor care au revenit PNL.
Numele propuse pentru diferite ministere reprezintă acum un mix între profesioniști care își cunosc domeniul, în special numele impuse de Klaus Iohannis și oameni de partid care trebuiau să obțină o funcție, indiferent de pregătirea anterioară.
Îți mai recomandăm Scheletele din dulapul lui Sorin Cîmpeanu, propunerea pentru Educație. Cercetarea, lipită la Digitalizare- Pe lista profesioniștilor care s-au specializat pentru domeniul pe care îl gestionează sunt Nicolae Ciucă, Bogdan Aurescu, Sorin Cîmpeanu și Virgil Popescu. Primele trei nume au fost impuse de la Palatul Cotroceni. Sorin Cîmpeanu este un nume contestat în domeniul pe care îl va gestiona, suspiciunile în privința sa nefiind legate de expertiză, ci de dorința de a reforma sistemul.
- Doi miniștri și-au păstrat portofoliile deținute și în guvernul Orban: Adrian Oros și Bogdan Gheorghiu. Chiar dacă nu s-au numărat printre miniștrii performanți, ei au beneficiat în continuare de susținerea PNL.
Marile surprize au fost legate de preluarea Ministerului Muncii de Raluca Turcan, a ministerului de Finanțe, de Alexandru Nazare și de transferul lui Lucian Bode la Ministerul de Interne.
În cazul Ralucăi Turcan și a lui Lucian Bode demnitățile primite par o compensare din partea partidului, după ce PNL a renunțat la pozițiile ocupate de ei. Poziția de vicepremier a Ralucăi Turcan s-a restructurat, iar Lucian Bode a pierdut ministerul Transporturilor, care a plecat la USR-PLUS.
- Raluca Turcan a recunoscut că a fost o surpriză că PNL a propus-o pentru ministerul Muncii. Deputata nu are vreo legătură cu ministerul pentru care a fost propusă. Vehiculată ca propunere pentru Ministerul Educației sau cel al Culturii, deputata a ajuns, în cele din urmă, la Muncă. Este singura femeie din Guvern, iar în ultimele două legislaturi (2012 -2020) a activat în cadrul Comisiei pentru Învățământ, Tineret și Sport. Între 2008 și 2012 a fost președinta Comisiei de Cultură din Camera Deputaților.
Ministerul Muncii este considerat un domeniu sensibil de PNL, în condițiile în care bugetul de stat nu poate răspunde așteptărilor legate de majorarea pensiilor și alocațiilor pentru copii. În programul de guvernare se prevede o creștere a alocațiilor cu 20% de la 1 ianuarie 2021, iar o altă majorare de 20% se va aplica de la 1 iulie 2021. Alte două etape de creștere urmează să apară la 1 ianuarie 2022 și 1 iulie 2022. În ceea ce privește pensiile, este gândită o majorare cu 8% de la 1 septembrie 2021. PSD insistă însă pentru majorarea pensiilor cu 40%.
- Alexandru Nazare, propunerea PNL pentru Ministerul de Finanțe, reprezintă marea necunoscută. Într-un an dificil, în plină criză economică și cu ținte macroeconomice greu de atins, liberalii au preferat să aleagă un politician cu puțină experiență în domeniul Finanțelor. Nazare a mai avut prezențe efemere prin diferite guverne, mandatele sale fiind extrem de scurte și legate de ministerul Transporturilor. În cele două mandate pe care le-a avut ca secretar de stat în 2010 – Minsterul de Finanțe și 2012 – ministerul Transporturilor a adunat aproape zece luni de experiență.
„Senzația a fost că Florin Cîțu și-a lăsat locul cald în cazul în care guvernul pe care îl conduce va eșua. Nu se compară experiența premierului Cîțu cu cea a lui Nazare. Ministerul va fi controlat tot de Cîțu”, spun surse din conducerea PNL.
Ilie Bolojan a dorit să-l impună la acest minister pe Marcel Boloș, fost ministru al Fondurilor Europene, dar influența liderilor din sud a fost mai mare.
„Obiectivul de mandat al acestui guvern este operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare. Pe termen scurt vom înființa Fondul Român de Investiții, urmând ca cele două instituții să fie ulterior integrate”, se prevede în programul de guvernare în zona de finanțe. Ținta de deficit de sub 3% este de așteptat să fie atinsă abia în 2024.
Ca în toate programele de guvernare, se regăsesc teme generale precum îmbunătățirea colectării, reforme în sistem, cu precădere reforma ANAF.
Viitorul guvern promite continuarea acordării ajutoarelor de la stat pentru redresarea economică, în valoare de 6.7 miliarde de euro în 2021 (3.1% din PIB-ul anului 2020).
Virgil Popescu își continuă activitatea, dar la ministerul Energiei, după ce ministerul Economie a fost cedat USR-PLUS. Popescu a fost apreciat pentru activitatea sa din ultimul an, fiind un considerat drept un ministru care a performat.
USR-PLUS și-a „antrenat” miniștrii
Propunerile venite din partea USR-PLUS nu au reprezentat o surpriză nici pentru partid, dar nici pentru societate. Toate cele șase nominalizări sunt foarte bine cunoscute în interiorul USR-PLUS, iar unele nume se bucură de notorietate. Nu există vreun caz de ministru teleportat pe un anumit domeniu, fără ca el să aibă o legătură cu ministerul pe care urmează să îl administreze.
- Stelian Ion, propunerea USR pentru ministerul Justiție, și-a câștigat notorietatea în timpul Comisiei Iordache, când s-a luptat cu PSD-ul condus de Liviu Dragnea. El a activat patru ani în cadrul Comisiei juridice din Camera Deputaților, fiind o voce activă împotriva modificărilor aduse legilor justiției și Codurilor Penale.
Cea mai mare provocare pentru noul ministru este desființarea Secției Speciale și repararea legilor justiției. Sunt cele două puncte cerute de USR și în acordul semnat cu Ludovic Orban în octombrie 2019, dar care nu s-au realizat. Astfel, Stelian Ion are misiunea de a implementa exact măsurile cerute guvernului Orban.
Un alt obiectiv pentru care viitorul ministru al Justiției este ca inițiativa „Fără penali în funcții publice”, inițiativă a USR, să devină realitate. În programul de guvernare se precizează că organizarea referendumului de modificare a Constituției va avea loc în primele trei luni după încetarea epidemiei de COVID-19.
Stelian Ion nu este astfel un nume nou, intențiile sale sunt cunoscute, iar nominalizarea sa reprezenta o opțiune fermă în interiorul USR-PLUS.
- Tipologia se regăsește în cazul tuturor membrilor desemnați de USR-PLUS. Cristian Ghinea și Vlad Voiculescu au ocupat portofoliile de la Fonduri Europene și de la Sănătate în guvernul Cioloș, iar acțiunile lor din ultimii ani s-au concentrat spre aceste domenii.
Cristian Ghinea este racordat la procesul european de decizie, fiind europarlamentar. Lui îi revine rolul de a gestiona planul de 30 de miliarde de euro – Planul de reziliență și redresare economică.
„Pentru perioada 2014-2020, România are la dispoziție peste 43 miliarde de Euro, conform Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, din care alocarea pentru Fondurile Europene Structurale și de Investiții (F.E.S.I.) este de aproximativ 31 miliarde Euro”, se precizează în programul de guvernare. Astfel, misiunea lui Cristian Ghinea este să îmbunătățească rata de absorbție și să demonteze titulatura pusă de PSD: ministru „zero”.
„Menținerea unei rate anuale de absorbție care să conducă către o absorbție de 100% la sfârșitul anului 2023” este obiectivul impus de Cristian Ghinea în programul de guvernare.
Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) este un instrument nou propus de Comisia Europeană la data de 28 mai 2020 ca instrument european de relansare economică în urma crizei provocată de noul coronavirus. Din anvelopa generală, România ar urma să beneficieze de o alocare de aproximativ 30,5 miliarde de Euro sub formă de granturi - 13,8 miliarde de Euro și împrumuturi – 16,7 miliarde de Euro. Regula generală din documentul de negociere este că 70% din granturi trebuie să fie angajate până la finalul anului 2022, iar diferența de 30% din granturi până la 31 decembrie 2023. Plățile pentru proiectele din Program au termen final decembrie 2026.
- Vlad Voiculescu a avut un mandat scurt în fruntea ministerului Sănătății în 2016, în plin scandal privind decesele cauzate de infecțiile nosocomiale după tragedia de la Colectiv.
Principala provocare a ministerului pentru 2021 este legată de pandemia de COVID-19 și de campania de vaccinare. Viitorul ministru propune și o reformă în sănătate, dar tema a fost enunțată des în spațiul public, iar reforma s-a blocat de fiecare dată.
Vlad Voiculescu a cerut creșterea finanțării în sănătate până la 6% din PIB, dezvoltarea asigurărilor complementare de sănătate și înființarea unei Agenții pentru Infrastructura în Sănătate.
Noul ministru al Sănătății a renunțat la funcția de viceprimar al Capitalei, dar PLUS s-a luptat la negocieri să obțină acest minister, tocmai pentru a-l propune pe Vlad Voiculescu.
- Cătălin Drulă deține o poziție de forță în USR și nu a avut concurență în desemnarea ca ministru al Transporturilor. Ca și în cazul lui Vlad Voiculescu, USR a negociat preluarea acestui minister având deja numele pregătit.
„De opt ani de zile am activat în domeniul monitorizării de transport, de patru ani sunt în comisia de transporturi, înțeleg detaliile tehnice, dar nu totul depinde un singur om, nu există un Făt Frumos, este nevoie de specialiști”, a spus Drulă după audieri.
Printre măsurile pe care Cătălin Drulă le propune în fruntea Transporturilor sunt dezvoltarea unei noi companii (CNIR) care să se ocupe de construcția de autostrăzi și drumuri expres în locul CNAIR, o linie de metrou în Capitală între Eroilor și Pantelimon, refacerea studiului de fezabilitate pentru autostrada care va lega Capitala de Brașov și analizarea sustenabilității liniei de metrou spre aeroportul Otopeni.
- Claudiu Năsui a fost un membru activ în Comisia de Buget Finanțe în ultimii patru ani, iar propunerea sa pentru Ministerul Economiei a fost o recompensă pentru că USR-PLUS nu a obținut minsterul de Finanțe.
Chiar și Ciprian Teleman, sprijinit de PLUS pentru Ministerul Cercetării, a fost o candidatură pregătită din timp de partid.
Eficiență: UDMR avut lipici la ministerele cu bani
Experiența UDMR s-a evidențiat în timpul negocierilor pentru formarea Guvernului. Uniunea a obținut râvnitul Minister al Dezvoltării, dar și ministerele Mediului și al Tineretului și Sportului.
Printre numele propuse pentru Guvern se numără lideri influenți ai UDMR: Kelemen Hunor – vicepremier, Cseke Attila – ministerul Dezvoltării, Tanzcos Barna – Ministerul Mediului. Tripletei i se alătură propunerea UDMR pentru ministerul Tineretului și Sportului: Carol Eduard Novak.
În dreptul ministerului Dezvoltării apar sume uriașe, care ar putea moderniza România.
- 12,5 miliarde de lei - drumurile județene
- 20 de miliarde de lei - drumurile locale
- 12.5 miliarde de lei – 2.500 de crește, grădinițe, școli
- 4 miliarde de lei – 10 spitale – construire
- 4 miliarde de lei – reabilitarea 110 spitale municipal și orășenești
- 2 miliarde de lei – 25 de spitale județene
- 2 miliarde de lei – 40 campusuri școlare
- 1.5 miliarde de lei – reabilitare opt centru universitare
- 1.4 miliarde de lei – 30 de cămine studențești
- 1.1 miliarde de lei – 40 tabere școlare
Sport
- 3.5 miliarde de lei – 12 complexuri sportive
- 1.2 miliarde de lei – 5 săli polivalente
- 1 miliard de lei – 8 bazine olimpice
- 2 miliarde de lei – 10 centru sportive de performanță
- 3 miliarde de lei – 250 de săli de sport școlare
- 1.8 miliarde de lei – 400 baze sportive
- 700 milioane de lei – 45 de bazine didactice de înot