Reuniune ONU privind protestele și represiunea din Iran. Discuție Putin - Pezeshkian. Ce spune din exil fiul ultimului șah al Iranului

Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit în ședință de urgență la solicitarea Statelor Unite pentru a discuta situația din Iran, pe fondul protestelor de amploare reprimate violent de autoritățile de la Teheran. Întâlnirea, desfășurată pe 15 ianuarie, a avut ca scop „clarificarea situației din Iran”, în contextul acuzațiilor aduse Iranului că ar executa protestatari fără proces, scrie RFE/RL.

Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a declarat că Washingtonul susține protestatarii iranieni și că președintele Donald Trump „a clarificat că toate opțiunile sunt pe masă pentru a opri masacrul”.

El a respins afirmațiile autorităților de la Teheran potrivit cărora protestele ar fi rezultatul unui complot străin și a susținut că regimul iranian promovează aceste narațiuni „din cauza puterii poporului iranian în stradă”.

„Regimul este mai slab ca niciodată. Sunt speriați de propriul lor popor”, a spus Waltz.

Amnesty International a cerut, la rândul său, o ședință urgentă a Consiliului de Securitate pentru a preveni „alte ucideri în Iran”, avertizând asupra unei campanii de execuții extrajudiciare la o scară fără precedent și subliniind necesitatea unei acțiuni diplomatice globale coordonate.

Potrivit organizației Iran Human Rights (IHRNGO), cu sediul la Oslo, până la 14 ianuarie au fost confirmate 3.428 de decese în rândul protestatarilor.

De cealaltă parte, grupul american HRANA a confirmat 2.615 cazuri. Ambele organizații avertizează că numărul real al victimelor este probabil mult mai mare, din cauza întreruperilor masive ale comunicațiilor și a blocării internetului.

O tânără din Iran descrie represiunea violentă a autorităților în timpul protestelor

Compania NetBlocks a anunțat că întreruperea aproape totală a internetului în Iran durează de o săptămână.

În acest context, președintele american Donald Trump a afirmat că deține informații potrivit cărora Iranul ar fi încetat executarea protestatarilor.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că până la 800 de execuții programate pentru 14 ianuarie ar fi fost oprite.

Ea a precizat că Trump a avertizat regimul iranian asupra unor „consecințe grave” în cazul continuării uciderilor și că administrația americană monitorizează îndeaproape evoluțiile.

Îți mai recomandăm SUA îi sancționează pe oficialii iranieni din cauza represiunii brutale. Trump spune că Iranul a oprit execuțiile

Autoritățile iraniene resping acuzațiile și atribuie violențele unor presupuse comploturi externe.

Ministrul Apărării de la Teheran, Aziz Nasirzadeh, a susținut că unii protestatari ar fi fost expuși la „droguri industriale” și că o parte dintre decese ar fi survenit din cauza consumului excesiv de substanțe.

El a afirmat că majoritatea victimelor ar fi murit în urma înjunghierilor, strangulărilor sau loviturilor la cap. Președintele Masud Pezeshkian și ministrul de Externe Abbas Araqchi au invocat, fără a furniza dovezi, metode asociate grupării Statul Islamic.

Aceste afirmații sunt contrazise de numeroase înregistrări video verificate de presa internațională, care arată forțe de securitate trăgând asupra protestatarilor, precum și de imagini post-mortem ce indică răni prin împușcare.

Imagini din morga de la Teheran dezvăluie amploarea represiunilor violente

Activitate intensă la nivel diplomatic

Pe plan diplomatic, Uniunea Europeană analizează extinderea sancțiunilor împotriva Iranului, inclusiv împotriva oficialilor considerați responsabili pentru evenimentele descrise ca „atrocități”.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că sancțiunile „slăbesc regimul” și că populația iraniană care luptă pentru schimbare are „sprijinul deplin” al UE.

În paralel, patru state arabe – Arabia Saudită, Qatar, Oman și Egipt – au desfășurat demersuri diplomatice intense cu Washingtonul și Teheranul pentru a preveni o escaladare militară.

Potrivit Reuters, oficiali din Golf au avertizat că un conflict deschis ar avea consecințe grave de securitate și economice pentru toată regiunea.

Avocați din mai multe țări au cerut intervenția ONU în baza principiului „Responsabilității de a Proteja” (R2P).

Îți mai recomandăm Interviu: Conducătorii clericali ai Iranului vor supraviețui probabil protestelor, dar se profilează o prăbușire „treptată”

O scrisoare semnată de 60 de avocați din Iran și din diaspora a fost transmisă secretarului general al ONU, iar rețeaua de avocați 1Kalemah a calificat uciderile protestatarilor drept „crime împotriva umanității”.

Departamentul de Stat al SUA a acuzat Iranul că a folosit drone militare pentru a monitoriza protestatarii și a facilita arestările.

„Regimul vede cetățenii iranieni ca pe combatanți inamici și poartă un război împotriva lor”, se arată într-un mesaj publicat pe 15 ianuarie.

Analiștii descriu mișcarea drept o „revoluție socială” împotriva conducerii clericale, în condițiile în care protestele au izbucnit pe fondul unei crize economice acute.

Iranienii au ieșit pe străzi nemulțumiți de creșterile accentuate de prețuri, inflație ridicată și deprecierea monedei naționale.

Manifestațiile s-au extins rapid în mai multe orașe și sunt descrise de observatori drept cea mai gravă amenințare la adresa regimului islamic din ultimii ani.

Astronauta americană Jasmin Moghbeli, ai cărei părinți au părăsit Teheranul în 1980, după Revoluția Islamică, a postat un mesaj de susținere pentru protestatarii din Iran.

„Acum aproape doi ani, în timp ce mă aflam pe Stația Spațială Internațională, am postat un videoclip în care prezentam lucrări de artă trimise de copii din Iran. Nu prea împărtășesc noutăți în ultima vreme, dar ceea ce se întâmplă acolo necesită atenție. Femeile și bărbații din Iran își riscă din nou cu curaj viața pentru viitorul țării lor. Așadar, copiii, precum cei care mi-au trimis aceste opere de artă inspiratoare, vor crește într-o lume în care visele lor pot deveni realitate. De fiecare dată când poporul iranian se ridică, sunt sfâșiată între sentimente de durere și speranță. Dar când stăm împreună, speranța învinge.”

Putin a discutat cu Pezeshkian

Vladimir Putin, președintele rus, a avut o discuție telefonică cu omologul său iranian, Masud Pezeshkian.

Kremlinul a declarat pe 16 ianuarie că președintele iranian l-a informat pe Putin despre „eforturile susținute ale Teheranului de a normaliza situația” din Iran, în contextul represiunii violente a statului împotriva protestelor antiguvernamentale.

Kremlinul a declarat că cei doi lideri „și-au confirmat angajamentul reciproc de a consolida în continuare parteneriatul strategic dintre Rusia și Iran și de a implementa proiecte economice comune în diverse domenii”.

Pahlavi este încrezător că protestele vor avea succes în răsturnarea regimului

Pe 16 ianuarie, Reza Pahlavi, fiul fostului șah al Iranului, care a fost înlăturat de la putere în 1979, a declarat că este încă încrezător că republica islamică și regimul său vor cădea în fața protestelor de masă.

„Republica islamică va cădea – nu dacă, ci când”, a declarat el într-o conferință de presă la Washington. „Mă voi întoarce în Iran.”

Fostul prinț moștenitor a devenit o figură importantă a opoziției în timpul tulburărilor actuale, opoziția fiind în ansamblu fragmentată și dezorganizată.

Reza Pahlavi, fiul ultimului șah al Iranului

În ultimele săptămâni, Pahlavi a cerut în repetate rânduri intervenția președintelui american Donald Trump.

La conferința de presă, el a făcut din nou apel la o presiune internațională mai mare pentru a ajuta protestatarii și a intensifica presiunea asupra Teheranului.

„Poporul iranian ia măsuri decisive pe teren. Acum este momentul ca și comunitatea internațională să li se alăture pe deplin”, a spus el.

Îți mai recomandăm Cât de important este Iranul pentru efortul de război al Rusiei?

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.