Bună dimineața, dragi prieteni,
Două sunt principalele evoluții cu mare potențial global în desfășurare în aceste ore: avansul soldaților ucrainieni pe teritoriul rus și informațiile potrivit cărora Iranul se pregătește să atace Israelul. România dormitează sub caniculă în așteptarea sărbătorii/ zi liberă de Sf. Mărie.
Dar iată cum arată exact știrile dimineții:
- 1.000 de km pătrați din Rusia sunt sub control ucrainean și trupele ucrainene avansează. Între timp, miliardarul high-tech Elon Musk și republicanul Donald Trump au căzut de acord că „e păcat” că Rusia e nevoită să ducă un război atât de lung.
- Președintele SUA, Joe Biden, premierul britanic și alți lideri europeni cer Iranului să nu atace Israelul. Atacul genera o reacție în lanț a aliaților ambelor părți, cu Statele Unite deoparte și China, de cealaltă.
- România încearcă să înțeleagă ce s-a întâmplat la Spitalul „Sf. Pantelimon”. Orașele sunt împânzite cu afișe uriașe despre politicieni eroici și/sau în slujba țării.
1.000 de kilometri în Rusia
Toate marile publicații anunță că trupele ucrainiene controlează în jur de o mie de kilometri pe teritoriul Rusiei.
Washington Post relatează că guvernatorul regiunii Kursk, Alexei Smirnov, definește situația drept „complicată”: 1. linia frontului nu e clar definită; 2. nu e deloc clar unde sunt atacatorii ucrainieni.
New York Times arată, printr-o incursiune în regiunea Kursk, că orașele rusești încep să semene cu orașele ucrainiene lovite de ruși în ultimii doi ani.
Datorită colegilor ucrainieni și ruși, Europa Liberă publică un tablou detaliat al situației, din perspectiva civililor și militarilor din ambele tabere. Ieri, 12 august, fuseseră evacuați 121.000 de cetățeni ruși.
Mașini militare distruse în regiunea rusească Kursk unde avansează trupele ucrainiene.
Avansul ucrainian a fost confirmat inclusiv la o videoconferință prezidată de Vladimir Putin de la Moscova, prin cuvintele guvernatorului regiunii Kursk. Potrivit secvenței video redate de Digi24, guvernatorul a afirmat că bucata controlată de ucrainieni are 12 km lățime și circa 40 km lungime și cuprinde 28 de localități. Iritat de precizia informațiilor, Vladimir Putin i-a tăiat vorba: „Lasă-i pe militari să aprecieze lungimea și lățimea”.
Donald Trump & Elon Musk = Love
În acest context critic, multimiliardarul high-tech Elon Musk și republicanul Donald Trump au avut o conversație de două ore în care fostul președinte și-a povestit nestingherit punctele de vedere.
High-tech sau nu, discuția a întârziat 40 de minute, fapt pentru care a fost blamat un atac cibernetic, potrivit BBC, ecou al convingerilor radicale că diverși complotiști încearcă să îi împiedice să vorbească.
Înainte de preluarea Twitter, actualul X, i-a blocat contul lui Donald Trump din cauza textelor sale instigatoare care au cauzat asaltul asupra Capitolului la 6 ianuarie 2021. Magnatul high tech era atunci democrat. Ulterior, Elon Musk a devenit republican.
Elon Musk, cu 190 milioane de followers pe contul său X/ex-twitter, a trecut din tabăra democrată în cea republicană. El a invitat-o și pe Kamala Harris la o conversație similară.
Într-o ambianță amicală, remarcă The Guardian, cei doi au căzut de acord că „e păcat”, după spusele lui Donald Trump că Rusia e nevoită să ducă un război atât de lung, dar și că democrata Kamala Harris e „un țar de frontieră”, dar e că „frumoasă” pe coperta revistei Time.
Între timp, FBI confirmă, citat de WP, că a deschis o investigație cu privire la afirmațiile lui Donald Trump că activitățile sale de campanie ar fi afectate de hackeri iranieni. FBI investighează și securitatea cibernetică a campaniei democrate.
Occidentul cere Iranului să nu atace Israelul
Președintele Biden, premierul britanic Keir Starmer și alți lideri occidentali au făcut apeluri repetate către Teheran să nu atace Israelul.
Atacul ar genera o reacție în lanț a aliaților ambelor părți, cu Statele Unite deoparte și China, de cealaltă.
Premierul britanic, Sir Keir Starmer, aici în luna preluării mandatului, iulie 2024.
BBC relatează că premierul de la Londra a avut o convorbire de o jumătate de oră cu noul președinte al Iranului, Masoud Pezeshkian, căruia i-a cerut să renunțe la atacarea Israelului, care ar provoca o extindere periculoasă a conflictului din Orientul Apropiat.
Un comentariu cheie din Politico relevă, pe de altă parte, cât de puternice sunt legăturile dintre Rusia și Iran.
Cazul Pantelimon bântuie România
Libertatea publică un interviu cu soția bărbatului de 54 de ani a cărui moarte suspectă se află în inima investigației pentru omor și tentativă de omor în care sunt arestate preventiv două doctorițe. Una de 33 și alta de 37 de ani.
Doamna Luminița Militaru spune că soțul, Marian, a rugat-o să îl ia acasă cu o zi înainte de a muri. Mai mult nu a fost în stare să vorbească, era prea slăbit.
SpotMedia publică spusele unui medic cardiolog care arată că prea mulți ne-profesioniști s-au antepronunțat în cazul de la Sf. Pantelimon și că a fost încalcată prezumția de nevinovăție.
Încrederea între medic și pacient a fost aruncată în aer, dă de înțeles dr. Gheorghe Andrei Dan. De acord, iar România a plătit un preț groaznic, în mii și mii de vieți omenești în pandemie, din lipsă de încredere. Din păcate, „situația e complicată”, vorba guvernatorului din Kursk.
În 25 de ani de jurnalism, nu îmi amintesc de vreun medic care să vorbească public, din proprie inițiativă, despre situații precum Hexipharma, incendierea unui pacient pe masa de operație sau despre fapte care să fi dus la poreclirea unei tinere doctorițe drept „Doamna cu Coasa”.
Romania, Spitalul de Pneumologie Marius Nasta, pacienți în paturi așezate pe hol, din cauza aglomerației provocate de virulența Covid 19. Octombrie 2021.
Am întâlnit în schimb mulți oameni care țin neapărat să tacă. Știu, „toți știam”, dar tac. Nu vorbesc nici în rapoarte interne. Vorbesc despre medici sau profesioniști din varii domenii, unii influenți, bogați, la adăpost, teoretic, de orice presiuni.
În cazul Sf. Pantelimon, procurorii anchetează în jur de 20 de decese petrecute în numai câteva zile în aprilie, și că moartea domnului Marian Militaru a fost singurul complet documentat până acum. Nu e de mirare că pacienții evită să se mai interneze acolo.
Europa Liberă a încercat să prezinte cât mai clar faptele, să obțină puncte de vedere din cât mai multe perspective și a decis să nu publice numele celor două doctorițe acuzate. Am prezentat și referatul procurorilor.
G4Media arată că problema de la Sf. Pantelion este una cu ramificații naționale de vreme ce nu există proceduri clare pentru cazuri limită. Cum are, de pildă, Franța.
Și tot G4Media relatează despre profesionalismul desăvârșit al unei doctorițe cu 30 de ani de experiență de teren, din jud. Mureș, coordonatoare la dispeceratul de ambulanțe. Mariana Cătăneț a ghidat prin telefon un unchi și un văr să salveze un băiat de 15 ani care se electrocutase.
„Le spuneam numărați cu mine: și unu și doi și trei. Haideți, copii, că puteți!”, până când i-au făcut inima să bată din nou.
În acest timp, orașele și satele sunt împânzite cu afișe uriașe despre politicieni eroici și/sau în slujba țării. Sursa de inspirație, după cum explică Europa Liberă, e galeria de portrete din național-comunism, și nu nevoile reale ale societății.
Întrebarea e cine are și curaj, și ștință a ceea ce e de făcut, ca să spună „Haideți copii că puteți!”, la scară națională?
Răspunsul ar trebui să apară la prezidențiale, nu-i așa? Dar cine are cine are încredere în cine?
Alte subiecte:
- Parfumată din Vietnam sau așezată, tare, amară, din Africa subsahariană? De ce naiba s-a scumpit cafeaua? așa își începe Politico un articol despre pirații Houti din Marea Roșie.
- Salata de vinete e un adevărat miracol la porțile Orientului. Știm asta. Dacă vreți o schimbare, iată varianta NYT. Dacă am timp, scriu mâine cum au ieșit.
Nu uitați că ne puteți scrie la treiminute@rferl.org, dar pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Toate cele bune,
Elena
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.