Rezultatele proaste de la simularea pentru BAC și ideile reciclate ale ministrului Andronescu

Pentru cei care văd partea plină a paharului, rezultatele pot fi considerate un succes, căci până la BAC-ul adevărat mai sunt două luni, iar elevii, se știe, îngrașă porcul în ajun. Și încă bine, pentru că în 2018 de la modestul 39,55% promovabilitatea a sărit la 67,7%. Guvernanții s-au lăudat cu această cifră, deși ea era mai mica decât cea din anul precedent (2017)- 72,9%.

Partea goală a paharului e că în 2018 ministerul a simplificat subiectele în așa fel încât cele ușoare să aibă o pondere ceva mai ridicată decât înainte. Spre exemplu, primul subiect la limba română, un text la prima vedere, avea cerințe care presupuneau o minimă atenție si, evident, înțelegerea textului, iar punctajul a crescut de la 4 la 6. În schimb eseul ( subiectul al treilea, considerat cel mai greu) a pierdut 200 de cuvinte din cele 600 obligatorii în anii anteriori.

În ce privește simularea de anul acesta, ministerul a publicat doar situația cumulată (clasa a XI-a și clasa a XII-a), fiind prima oară când se organizează simulare și în clasa a XI-a, ceea ce a provocat nemulțumirea elevilor.

• Limba şi literatura română- 69,5% față de 67,7% în 2018
• Limba și literatura maternă- 71,7% față de 75,8% în 2018
• Matematică sau Istorie- 50,2% față de 48,8% în 2018
• Proba la alegere a profilului, susținută doar de elevii claselor a XII-a, rata notelor peste 5 a fost de 65,5% față de 81% în 2018.

Ecaterina Andronescu, în acțiune

Plecând de la realitatea că promovarea BAC-ului rămâne o piatră de încercare greu de trecut pentru peste 30% din absolvenții clasei a XII-a, ministrul educației caută soluții. Unele vechi de peste 15 ani, adică de pe vremea când însăși doamna Andronescu dădea pentru prima oară piept cu ministeriatul. Sintagma ”Bacalaureat diferențiat” a fost disecată de mai toți miniștrii educației, iar din ea au rămas doar fotografiile de la simpozioanele unde fiecare își expunea ideile.

Ecaterina Andronescu a făcut constatarea, evidentă de altfel în toate statisticile găsibile pe site-ul ministerului, că liceele tehnologice sunt ”cea mai mare vulnerabilitate a sistemului de învățământ în acest moment”. Drept e, aceste licee tehogogice, rebotezate pompos după revoluție în colegii cu nume care epuizează manulalele de istorie, sunt vechile licee industriale de pe vremea lui Ceaușescu. Proaste erau atunci, catastrofale sunt și acum. E normal, din moment ce la multe dintre ele se poate intra cu medii sub 5.

Pentru a le ajuta, ministrul propune ”să-l regândim și să-l transformăm în liceu tehnologic dual, cu un Bacalaureat diferențiat. Este nivelul următor de pregătire după școala profesională”. Scoală profesională care a fost desființată exact de Ecaterina Andronescu.

Concret, ministrul educației spune că ar trebui să existe 4 tipuri de Bacalaureat: unul pentru ajutarea liceelor tehnogice din care să lipsească matematica și cu subiecte mai ușoare, pe măsura elevilor, două BAC-uri pentru filierele socio-umaniste și vocaționale din care lipsește matematica ( exact ca în prezent), dar care vor mai avea în plus o probă de ”creativitate”, și BAC-ul pentru filiera ”științe”, adică pentru real, care conține matematică și aceleași probe ca acum.

Problema complicată, după cum a recunoscut și Andronescu, este cea a probei noi, una interdisciplinară, de ”creativitate, cunoștințe, abilități, aptitudini și atitudini”. ”Nu cred că va fi foarte ușor de generat această materie, dar cred că va fi obligatorie, ea va avea caracter de interdisciplinaritate”, a declarat ministrul.

Probele interdisciplinare nu sunt însă o invenție românească pe modelul ”caloriferului” unui alt fost ministru al educației, Andrei Marga, ele sunt folosite în multe sisteme de educație europene. Mai mult, au fost propuse și chiar detaliate în legea educației făcută de Daniel Funeriu, care introducea interdisciplinaritatea. Lege schimbată radical de aceeași Ecaterina Andronescu.

Nici ideea ca un anumit tip de Bacalaureat să permită absolventului accesul doar la unumite universități, nu este nouă. Ca să intri la Politehnică, un exemplu apropiat doamnei ministru, în Germania și Franța este necesar un BAC cu matematică.

Deocamdată nu este clar cât timp va mai dura elaborarea proiectului de lege anunțat de ministrul Andronescu și, mai ales, când va putea fi el aplicat. Nu mai devreme de doi ani în tot cazul, pentru că legea spune că orice modificare ( mai ales una de amploarea acesteia) trebuie anunțată cu un an înaintea anului în care se introduce.