Pe strada Bărăției numărul 3, din Centrul Bucureștiul, pe o clădire desenată cu graffiti se poate observa o bulină roșie pe care scrie „clădire expertizată tehnic încadrată în clasa I de risc seismic”. La parterul clădirii au fost cândva magazine care acum au obloanele trase. Construită în 1910, clădirea este pericol public la un cutremur asemănător celui din 1977, care a avut intensitatea de 7,4 grade pe scara Richter. 33 de clădiri din București s-au prăbușit și peste 1.400 de bucureșteni au murit.
Clădirea de pe strada Bărăției are trei apartamente și are expertiza făcută în 1993. Pe această stradă mai sunt alte șase clădiri aflate în clasa I de risc seismic.
Pe strada Bărăției din Capitală sunt multe clădiri aflate în risc de prăbușire în cazul unui cutremur puternic.
Unora dintre aceste clădiri le-a dispărut bulina roșie care semnala că ele sunt un pericol pentru trecători.
Acesta e cazul unei clădiri din apropiere, de la strada Academiei, situată la numerele 19-21. Aici era Hotelul Muntenia, construit 1935.
Pe strada Academiei, de pe fostul Hotel Muntenia au dispărut bulinele roșii.
Clădirea are expertiza pentru seism făcută în 2005. Pe sub clădire se află Pasajul Victoria, care face legătura cu Calea Victoriei, iar la parter sunt magazine și restaurant. Pe clădire se pot observa urmele a trei buline albite la propriu.
Peste drum, pe strada Biserica Enei, este o altă clădire cu risc seismic gradul I, care este împrejmuită cu garduri metalice și semne că ar fi în construcție, dar la care nu lucrează nimeni.
Pe strada Biserica Enei, clădirea aflată în clasa I de risc seismic este acoperită de schele.
Pe Bulevardul Magheru, una dintre cele mai circulate artere din București, se află 5 astfel de clădiri cu clasa I de risc seismic. Unele dintre ele sunt acoperite de reclame, cum este clădirea în care pe vremuri se afla la parter cinematograful Patria, închis de ani de zile.
Însă întreg blocul construit între 1929-1931 are 54 de apartamente. Ultima expertizare tehnică pentru cutremur a fost făcută în 1993.
La câțiva metri distanță se află Ciclopul, clădire construită în 1928 și expertizată în 2016. Tot pe Bulevardul Magheru se află o altă clădire construită în 1935 și expertizată în clasa I de risc seismic în 2018.
Bulevardul Magheru, multe dintre clădirile de locuințe au buline roșii de risc seismic
La parterul acestei clădiri funcționează Librăria Papirus. La câțiva pași distanță se află o altă clădire construită în 1945, la parterul căreia funcționa fostul Cinema Studio. Pe aceste două clădiri se pot observa încă bulinele roșii.
În total, în București sunt 363 de clădiri în clasa I de risc seismic, majoritatea aflate pe principalele artere de circulație și Centrul Vechi.
23.000 de clădiri din Capitală pot suferi „avarii semnificative”
Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, arată că situația clădirilor aflate în pericol în caz de cutremur puternic este mult mai amplă.
Conform specialiştilor care au întocmit planul, seismul reprezintă factorul de risc major pentru capital. În cazul unui cutremur asemănător ca cel din 1977, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi „avarii semnificative”. Dintre acestea, o mie de clădiri pot fi avariate grav, respectiv la „nivel de colaps parţial sau total”.
Potrivit documentului, în cazul unui cutremur puternic pot muri peste peste 6.500 de oameni şi ar fi peste 16.000 de răniţi grav, aproximativ 10.500 spitalizaţi, şi în jur de 13.000 răniţi uşor.
Îți mai recomandăm 44 de ani de neputință. Ce NU a învățat România după cutremurul din 4 martie 1977Documentul arată că seismul ar putea afecta și alte clădiri și rețeaua de termoficare și gaze naturale, dar și clădirile școlilor și spitalelor.
„Numărul de clădiri de locuit care ar suferi avarii semnificative (peste gradul 3 de avariere) în condiţiile de scenariu date [n.r. cutremur la fel ca cel din 1977], este de ordinul a 23.000; dintre acestea, cca. 50% sunt clădiri de înălţime P +1, din materiale de slabă calitate, peste 40% sunt P + 4, clădiri din zidărie cu elemente din beton armat, lemn etc., iar cca. 10% sunt clădiri înalte, din beton armat şi zidărie”, se arată în raport.
Daniel Vasile, purtătorul de cuvânt de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență București Ilfov spune că acest raport a fost întocmit pe baza informațiilor primite de la instituțiile care transmit vulnerabilitățile.
„ISU le integrează într-un document final care este semnat de șeful ISU și se aprobă de prefectul Capitalei. Noi vrem să aducem la cunoștința cetățenilor care sunt riscurile și vulnerabilitățile din București”, spune Daniel Vasile.
Prefectul Capitalei: Să nu ne panicăm
Prefectul Capitalei, Toni Greblă, declară că planul nu e o noutate, pentru acolo sunt descrise toate procedurile, toate instituțiile, toate vulnerabilitățile și modul în care să acționeze fiecare în cazul unui cutremur.
„E un soi de manual pentru situațiile de urgență pentru eventualitatea nedorită a unui cutremur peste 7. Să nu ne panicăm. Clădirile sunt împărțite pe grade – cu risc ridicat și risc scăzut. Cele care sunt cu risc de gradul I, care sunt 300 și ceva, acelea reprezintă un pericol la un cutremur de peste 6 grade. Celelalte reprezintă un risc la un cutremur de peste 8, și au un risc de a cădea, dar nu înseamnă că vor cădea toate. Depinde și de ce la ce adâncime se produce cutremurul”, a spus Toni Greblă.
Problemele legislative
Prefectul Capitalei nu știe care este numărul clădirilor consolidate în ultimul an.
„Acum nu am o situație a clădirilor consolidate în ultimul an. Dar sunt două probleme: una este legată de posibilitatea deblocării unor fonduri pentru reabilitarea clădirilor, a doua este legată de situația legislativă pentru că foarte multe clădiri au încurcături juridice fie pentru teren, fie pentru ele însele. Mai există și o altă problemă în sensul că în clădirile cu multe apartamente găsești câte un proprietar care nu vrea să se mute. Astfel, procedurile sunt întârziate mult de fiecare dată pentru consolidare”, susține prefectul.
Potrivit Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, în 15 iunie 2020 au fost terminate consolidările pentru 9 clădiri situate în Centrul Capitalei.
Dan Lungu, expert în rezistența clădirilor: Ar fi trebuit pornit un program instantaneu de consolidare
Specialiștii în rezistența clădirilor consultați de Europa Liberă spun că problema cea mai mare a Bucureștiului sunt clădirile construite în perioada interbelică, cu protecție zero la seisme.
„Adevărul este că marile bulevarde ale Bucureștiului s-au făcut în perioada dintre cele două războaie mondiale, în care cunoștințele de inginerie tehnică din România erau zero. Toate aceste case au zero protecție seismică și mă refer în primul rând la clădirile înalte. Și în 1977, majoritatea prăbușirilor au fost la acest timp de clădiri”, spune profesorul Dan Lungu, expert în rezistența clădirilor de la Universitatea Tehnică de Construcții București.
Profesorul arată că marcarea clădirilor cu bulină roșie a fost o idee bună, pentru că conștientiza un pericol pentru public.
„Din păcate, acele buline nu au avut nicio semnificație. Vizavi de Palatul Telefoanelor e o clădire care a avut trei rânduri de buline, care acum sunt scoase. Și așa sunt zeci de lucrări”, arată Dan Lungu.
Îți mai recomandăm Asigurarea obligatorie a locuințelor | Cât de pregătiți sunt românii împotriva dezastrelor naturaleÎn opinia expertului, clădirile înalte construite înainte de 1940 nu au scăpare la cutremur, motiv pentru care ar trebui consolidate primele.
„Cred că cele din peste 360 de clădiri aflate în risc seismic de gradul I ar fi trebuit făcută o clasificare, iar pentru primele 30-50 aflate în pericol iminent de prăbușire ar fi trebuit pornit un program instantaneu de consolidare.
Noi face expertize după expertize, dar apoi acțiunea principală de consolidare nu există. Mă așteptam la mai mult din partea primarului Nicușor Dan, el a relansat expertizările, în loc să relanseze consolidările”, susține specialistul.
Calea Victoriei, deschisă pietonilor în fiecare weekend, are nouă clădiri construite între cele două războaie mondiale.
Sever Georgescu, director științific la INCERC (Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC”) și specialist în rezistența clădirilor, spune pentru Europa Liberă că informațiile din planul de analiză al Inspectoratului pentru situații de Urgență Bucuresti-Ilfov nu sunt noutăți.
Din punct de vedere al densității de locuire, principala problemă ar fi acele clădiri făcute din beton armat între 1930-1940, care nu au vizat un posibil viitor cutremur. Atunci, betonul armat părea ceva minunat, dar s-a văzut în 1940 și 1977 că nu rezistă la cutremur. spune acesta.
Specialistul adaugă că există o strategie națională pentru prevenirea riscului seismic și o nouă versiune a legii pentru prevenirea riscului seismic care se află la Camera Deputaților.
Clădirea Ciclop, de pe Bulevardul Magheru, cunoscut ca fostul garaj Ciclop, a fost construită în 1928.
„Soluțiile din lege merg până la demolare, sunt cazuri în care consolidarea e mai scumpă decât demolarea, însă toate clădirile acestea sunt în zone protejate”, spune Sever Georgescu.
Numărul de 23.000 de clădiri care ar putea fi avariate la cel puțin gradul 3 nu îl sperie pe specialist, pentru că nu știe nimeni în ce fel vor fi afectate clădirile, spune el.
„Gradul 3 de avariere înseamnă că are niște avarii consistente, dar, în principiu, se poate interveni asupra lor cu cunoștințele inginerești care există”, spune Sever Georgescu.
Îți mai recomandăm Țară în service | O treime din spitalele românești s-ar prăbuși peste pacienți în cazul unui cutremurSpecialistul spune că, după 1990, în baza ordonanței 20/1994 pentru reducerea riscului seismic s-au consolidat aproximativ 100 de clădiri.
Sunt puține comparativ cu numărul mare de clădiri aflate în situație de degradare, adaugă Sever Georgescu, care spune că deși multe clădiri au expertiză pentru riscul la cutremur, nu au putut fi consolidări din cauza că unii proprietari nu au vrut să participe la acest proces.
„În anumite condiții, poate ar trebui niște măsuri mai coercitive pentru a-i obliga pe oameni să-și apere viața, și pe a lor și pe a vecinilor lor și a celor de pe stradă. Oamenii percep riscul seismic ca pe ceva îndepărtat și nu vor să bage banii în consolidări”, afirmă directorul INCERC.
Directorul INFP: Un cutremur de peste 7 grade ar afecta nu numai din clasa I de risc seismic
Directorul Institutului Național pentru Fizica Pământului, Constantin Ionescu, spune că în urma cutremurelor cu intensitate de peste 8 din ultimii ani, de la nivel global, hărțile de risc seismic s-au făcut pentru 8,1 grade pe scara Richter.
Clădirea în care se află fostul Cinema Patria de pe Bulevardul Magheru are 54 de apartamente.
„După 1977, codul de construcții s-a îmbunătățit spre bine, adică s-a ridicat nivelul de fier beton pe care să îl introduci în fundație sau în stâlpi. Acum avem un cod de construcții destul de dur, care, dacă s-ar respecta, este foarte dur. Este cam cum are Chile acum”, afirmă Constantin Ionescu.
În opinia lui Constantin Ionescu, la un cutremur de până în 7 grade, ar fi afectate numai clădirile aflate în clasa I de risc seismic. „Dacă este un cutremur de peste 7 grade este posibil să fie probleme și celelalte clădiri”, conchide Constantin Ionescu.
Îți mai recomandăm Gheorghe Ursu. Povestea disidentului ucis de Securitate spusă de fiul acestuia