Potrivit unui mesaj de pe pagina de Facebook a redacției, RISE Project a publicat în luna iunie o serie de investigaţii despre afacerile legate de importul de forţă de muncă.
Investigația dezvăluia, afirmă jurnaliștii, firma fantomă, oameni de afaceri şi foşti angajaţi din structurile MAI implicaţi.
„Documentarea RISE s-a suprapus cu investigaţia procurorilor DIICOT Caraş-Severin. Zilele trecute, procurorii DIICOT au solicitat audierea unuia dintre autorii seriei de investigaţii. La finalul audierii, procurorul şef a dispus o ordonanţă prin care a solicitat echipei RISE să pună la dispoziţia parchetului a tuturor datelor care au stat la baza documentării investigaţiilor jurnalistice. Acelaşi magistrat a insistat că nu este o solicitare, ci o dispoziţie, iar dacă RISE nu se conformează, se poate ajunge la percheziţii", notează RISE Project.
Într-un articol publicat pe pagina de internet a RISE Project, jurnaliștii detaliază cum reporterul a fost chemat la sediul DIICOT din Reșița cu citație oficială. Potrivit RISE Project, procurorul șef i-a înmânat reporterului o ordonanță prin care solicită să i se pună la dispoziție toate documentele care au stat la baza realizării investigației, cu mențiunea că nu este o solicitare, ci o dispoziție, iar dacă RISE Project nu se conformează, se poate ajunge la percheziții.
RISE Project scrie că în ziua în care a fost comunicată ordonanța, a trimis solicitări de informații la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și la DIICOT, sediul central, pentru punct de vedere despre acțiunea procurorului șef din Reșița de a obține documentele și sursele jurnaliștilor.
Articolul RISE Project mai relatează că Parchetul General a răspuns la solicitare și a transmis că a solicitat DIICOT realizarea unui control pentru verificarea legalității ordonanței. Potrivit RISE, Parchetul General a transmis că „libertatea mass-media este o condiție obligatorie a unei societăți democratice, iar protecția surselor jurnalistice este un drept indiscutabil al jurnaliștilor”.
Reporterul Europa Liberă a contactat DIICOT pentru în punct de vedere pe care îl va publica imediat ce îl va primi.
În Legea audiovizualului, articolul 7 (1) notează: „Caracterul confidenţial al surselor de informare utilizate în conceperea sau elaborarea de ştiri, de emisiuni sau de alte elemente ale serviciilor de programe este garantat de prezenta lege. (2) Orice jurnalist sau realizator de programe este liber să nu dezvăluie date de natură să identifice sursa informaţiilor obţinute în legătură directă cu activitatea sa profesională”.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că obligarea jurnaliștilor să dezvăluie sursele reprezintă o ingerință în dreptul la libertatea de exprimare, instituită prin Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Curtea consideră ingerință chiar și simpla existență a unui act prin care li se solicită jurnaliștilor să predea materiale care pot identifica surse jurnalistice, indiferent dacă documentele sunt predate de bună voie sau sunt obținute în urma unei percheziții.
Parlamentul European a adoptat în martie 2024 o nouă lege care protejează activitatea jurnaliștilor, inclusiv dreptul acestora de a nu dezvălui sursele.
Astfel, autorităților le este interzis să facă presiuni asupra jurnaliștilor și editorilor pentru ca aceștia să își dezvăluie sursele, inclusiv prin mijloace ca plasarea lor în detenție, aplicarea de sancțiuni, percheziționarea birourilor sau instalarea unor softuri de supraveghere intruzive pe dispozitivele lor electronice, se arată într-un comunicat al Parlamentului European.
Îți mai recomandăm Dezvăluirea surselor jurnalistice. Cazul Gabriel Gachi și ce spune CEDOEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.