Primarul Sectorului 3 al Capitalei, Robert Negoiţă, are o datorie uriaşă, de peste 54 de milioane de euro către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), conform cele mai recente declaraţii de avere, postată săptămâna aceasta pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI).
Dacă în 2022 suma datorată ANAF era de 260,5 milioane de lei (52,7 milioane de euro), ea a crescut în 2023 la 268,89 milioane de lei (54,2 milioane de euro) - conform ultimei declaraţii de avere, încărcată pe 14 iunie 2023 pe site-ul ANI.
Datoria către Fisc ar data din 2009, conform menţiunii care însoţeşte declaraţia de avere a edilului.
Îți mai recomandăm Dosarele Pandora | Rise Project: Frații Negoiță controlează afaceri de zeci de milioane de euro prin companii offshoreEste de departe cea mai mare sumă datorată statului şi unor bănci sau societăţi private de primarul Sectorului 3, care are și alte credite şi ipoteci menționate în declaraţie.
El mai datorează sute de mii de lei şi Primăriilor din Voluntari şi Afumaţi şi chiar peste 3 milioane de lei primăriei Popeşti-Leordeni, unde deţine cele mai multe proprietăţi.
În cea mai veche declaraţie de avere disponibilă, din 2012, care poate fi accesată pe site-ul Primăriei Sectorului 3, datoria la ANAF se ridica la 202 milioane de lei. Era compusă din suma de 199 de milioane de lei, plus 3,4 milioane de lei dobânzi şi penalităţi.
Interesant este că în anul următor, 2013, datoria către ANAF, care urcase deja la 213 milioane de lei, avea o structură total diferită: suma de 91 de milioane de lei, plus dobânzi şi penalităţi de aproape 121 milioane de lei.
În majoritatea declaraţiilor de avere depuse de Robert Negoiţă pe parcursul anilor, în dreptul datoriei către ANAF este menţionat faptul că „deciziile de impunere au fost contestate în instanţă, litigiul aflându-se în prezent suspendat în faza procedurilor administrative prealabile”.
Menţiunea lipseşte în schimb din declaraţiile din 2022 şi 2023.
Robert Negoiţă: Suntem în proces civil cu ANAF, nu se găsesc experţi independenţi
Contactat de Europa Liberă, primarul Sectorul 3, Robert Negoiţă, a spus că datoria înregistrată de ANAF face şi astăzi obiectul unui proces civil şi că nu se simte vinovat în această speţă.
„Suntem în proces, pe civil, dar de un an şi ceva-doi nu se găseşte expert independent (care să expertizeze speţa, n.r.). Nu prea vor oamenii să se bage, pentru că le e frică. S-au angajat şi n-au făcut, se pare că s-ar găsi din nou cineva, dar să vedem, pentru că situaţia este destul de complicată”, a spus Robert Negoiţă.
Decizia civilă a trenat mai bine de zece ani, spune edilul, întrucât a fost blocată de o investigaţie DNA, în care instituţia a început efectuarea urmăririi penale faţă de el, în 2016, pentru evaziune fiscală în formă continuată. Dosarul a fost clasat în 2020.
„Nu am nicio vină (că a durat atât, n.r.)”, susține Negoiță, adăugând că ANAF nu ar avea argumente legale ca să aibă câştig de cauză în această speţă.
Obiectul investigaţiei DNA a fost acelaşi pentru care ANAF a impus în 2009 sechestru asigurator pe proprietăţile lui Robert Negoiţă: vânzarea de apartamente şi terenuri, ca activitate comercială, fără plata TVA, chiar dacă tranzacţiile au fost pe persoană fizică.
Între 2006-2009 Robert Negoiţă ar fi vândut peste 1.500 de proprietăţi imobiliare - locuinţe şi terenuri, pe persoană fizică, pentru a evita plata TVA în valoare de aproximativ 28 de milioane de euro (aproximativ 118 milioane de lei, conform cursul valutar de la acea vreme, n.r.), scria Hotnews în 2009.
Acesta a contestat decizia şi a încercat să transfere proprietăţile imobiliare ca aport de capital în societatea Domus Stil Construct, înfiinţată alături de fratele său, Ionuţ Negoiţă, operaţiune în urma căreia ANAF a adăugat o datorie de alte aproximativ 3 milioane de euro ca taxe la stat rezultate din aportul de capital, mai scria publicaţia.
Îți mai recomandăm Țară în service | Fiscul supraveghează plata taxelor cu un sistem informatic din secolul trecut. Rezultatul: România, campioană la evaziuneEvitarea plăţii TVA a fost evidenţiată şi de DNA în instrumentarea dosarului în care a decis în 2016 începerea efectuării urmăririi penale faţă de Robert Negoiţă cu privire la „comiterea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată”.
Sumele diferă faţă de cele menţionate mai sus.
DNA consemna că între 2006-2009, primarul Sectorului 3 a vândut 1.250 de imobile şi terenuri, în valoare de peste 364 milioane de lei, pentru care ar fi trebuit să plătească TVA în valoare de peste 77 de milioane de lei.
În ciuda faptului că a încercat să folosească o „procedură ingenioasă” prin care să evite plata TVA-ului, aceasta s-a dovedit activitate economică, supusă acestei taxe, au arătat procurorii.
Totuşi, în 2020, DNA a decis clasarea dosarului, argumentul principal fiind că evaziunea fiscală este determinată de intenţia persoanei în cauză de a ascunde bunul sau sursa impozabilă.
Or, în acest caz, cele 1.250 de proprietăţi au fost înregistrate la cadastru, iar Robert Negoiţă a plătit taxele aferente contractelor de vânzare-cumpărare, menţionau procurorii. Astfel nu ar fi existat intenţia de ascundere a procedurilor.
Robert Negoiţă nu a negat pentru Europa Liberă că a vândut proprietăţile imobiliare, menţionând însă că nu au reprezentat proceduri ilegale şi că a plătit taxele prevăzute pentru astfel de tranzacţii.
Nu ar fi transferat proprietăţile ca aport de capital firmei sale, ci le-a vândut pentru a face pasul spre politică, a adăugat el.
„Eu când am decis că intru în politică, am decis să ies din zona asta de business, au fost demersurile înainte ca ANAF să declanşeze vreo investigaţie”, a spus primarul.
Decizia de impunere a ANAF din 2009 ar fi reprezentat un abuz, a adăugat el, iar instanţa ar urma să dovedească asta, adaugă.
„Nu cred că au vreo şansă să menţină ceva în mod real, nu au nicio lege care să îi ajute în sensul ăsta. Au fost multe alte persoane în cazul cărora ANAF a emis decizie de impunere asemnătoare şi care au câştigat în instanţă, pentru că nu a fost nimic real, din punct de vedere legal; la mine totul s-a lungit pentru că peste zece ani a fost «blocat» de DNA”.
„Regele” proprietăţilor imobiliare, fără maşină personală
Lista proprietăţilor înşirate în declaraţia de avere pe 2023 a primarului Sectorului 3 este foarte lungă. Bunurile au fost dobândite în perioada 2001-2008.
Este vorba de peste 100.000 de metri pătraţi de teren agricol şi intravilan, nouă imobile, între care patru case de locuit.
Astfel, Robert Negoiță deţine 14 terenuri agricole în Popeşti-Leordeni, cu suprafeţe între 1.800 metri pătraţi şi 15.000 de metri pătraţi.
El mai deţine alte 11 terenuri intravilane în Bucureşti (suprafeţe mici, sub 100 de metri pătraţi), Constanţa, Afumaţi sau Voluntari, dar şi Popeşti-Leordeni, unde sunt cele mai mari suprafeţe: un teren de aproape 7.500 mp şi unul de peste 10.000 mp.
Primarul Sectorului 2 are nouă imobile, dintre care patru case de locuit, trei dintre ele în Voluntari (cu suprafeţe între 200 mp - 390 mp) şi una în Constanţa, de 200 de metri pătraţi.
Lista imobilelor este completată de 1.000 mp de spaţii comerciale şi de producţie în Afumaţi, o clădire de 1.400 mp în Bucureşti şi alte două imobile cu suprafeţe de peste 7.200 mp şi aproape 9.400 mp în Popeşti-Leordeni.
În schimb, în declaraţia de avere a lui Robert Negoiţă nu apare niciun autoturism.
Îți mai recomandăm Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, reclamat de ANI la DNA. Ce acuzații i se aduc și câte dosare penale are edilulEl mai figurează ca acţionar în două societăţi comerciale, Magic Water şi Domus Real Estate. În cea de-a doua, valoarea participaţiilor ajunge la peste 50 de milioane de lei.
Veniturile lui Robert Negoiţă în ultimul an fiscal au fost de aproape 210.000 de lei - aproape 186.000 de lei ca primar, respectiv alte 23.000 din funcţia de membru în Comitetul European al Regiunilor.
Recent, ANI l-a reclamat la DNA pe primarul Sectorului 3, acuzându-l de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane și de fals în declarații. Pe scurt, societăți administrate de primărie ar fi avut afaceri cu o firmă deținută de familia lui Negoiță.