Europarlamentarii au reales-o pe Roberta Metsola (Partidului Popularilor Europeni, Malta) în funcția de președinte al Parlamentului European până în 2027.
Roberta Metsola a câștigat alegerile în primul tur de scrutin, unde a obținut o majoritate absolută de 562 de voturi exprimate din 699 prin vot secret pe hârtie.
Ea va continua să conducă Parlamentul în primii doi ani și jumătate ai celui de-al 10-lea mandat legislativ.
Rezultatele votului
- Roberta Metsola (EPP, Malta) 562
- Irene Montero (Stânga, Spania) 61
Total voturi exprimate: 699
Voturi goale sau nevalide: 76
Majoritate absolută necesară: 312
Cine este Roberta Metsola
Născută în Malta în 1979, Roberta Metsola este europarlamentar din 2013. Ea a fost aleasă prim-vicepreședinte în noiembrie 2020 și a fost președinte interimar al Parlamentului după ce președintele David Sassoli a murit, pe 11 ianuarie 2022.
Pe 18 ianuarie 2022, a fost aleasă președinte pentru a doua jumătate a celei de a noua legislaturi a Parlamentului European (PE).
Este a treia femeie președinte a PE, după Simone Veil (1979-1982) și Nicole Fontaine (1999-2002).
„Împreună, trebuie să susținem politica speranței, pentru visul care este Europa. Vreau ca oamenii să-și recapete un sentiment de credință și entuziasm pentru proiectul nostru. O credință de a face spațiul nostru comun mai sigur, mai echitabil, mai drept și mai egal. O convingere că împreună suntem mai puternici și suntem mai buni. Convingerea că a noastră este o Europă pentru toți”, a declarat Metsola imediat după alegerea sa.
Președintele Parlamentului European are o gamă largă de puteri executive și reprezentative, prevăzute în Regulamentul de procedură. În afară de aceste atribuții, autoritatea președintelui se extinde la „toate puterile care sunt necesare pentru a prezida lucrările Parlamentului și pentru a se asigura că acestea sunt desfășurate în mod corespunzător”.
Articolul 14 din Tratatul UE prevede că Parlamentul își alege președintele dintre membrii săi.
De la primele alegeri europene din 1979, fiecare președinte este în funcție pentru o perioadă reînnoibilă de doi ani și jumătate. Aceasta înseamnă că pot fi doi președinți în fiecare legislatură.
Au fost 31 de președinți de la crearea Parlamentului în 1952, dintre care 17 au fost în funcție din 1979.
Îți mai recomandăm Premierul estonian Kaja Kallas demisionează pentru a prelua șefia diplomației UE