24.12.1989, Studioul special al „Actualității românești” – Gelu Ionescu despre rolul intelectualilor în politică

Munchen, decembrie 2019.

Your browser doesn’t support HTML5

24.12.1989, Studioul special al „Actualității românești” – Gelu Ionescu despre rolul intelectualilor în politică


Mircea Vasiliu: Bună dimineața în a treia zi de libertate pentru România, pentru poporul ei, ziua Ajunului de Crăciun, 24 decembrie! Libertatea pe care poporul a câștigat-o definitiv. În ciuda ultimelor zvârcoliri ale hidrei, această libertate este cel mai frumos cadou pe care poporul român și l-a făcut în aceste zile; în aceste zile în care bucuria și euforia se amestecă cu lacrimile și sângele. A fost recâștigată însă demnitatea. Oamenii au fețe normale, ne spunea cineva care a vorbit la telefon cu Bucureștiul, și-au regăsit firea, surâsul, seninătatea, totul, de parcă oroarea ultimilor 40 de ani ar fi fost o paranteză. La București, cu excepția zonei în care se dau luptele, oamenii s-au dus ieri la lucru, așa cum vor face, probabil, și astăzi. Așa cum au făcut-o astăzi – aflăm de la Radio București – oamenii de la Hunedoara, sub o ploaie de gloanțe. Este rezultatul regăsirii demnității de om, dar și al apelurilor Comitetului de Salvare Națională și reprezentanțelor sale locale. Iată, de altfel, ce spune Radio București: „Stimați ascultători! Un anunț urgent și insistent din partea Comitetului Provizoriu Județean Cluj al Frontului Salvării Naționale:

Toți concetățenii noștri sunt rugați să se îndrepte astăzi spre locurile lor de muncă pentru asigurarea fluxului productiv, pentru asigurarea pazei întreprinderilor și a instituțiilor. Astăzi este pentru noi, chiar dacă este zi de sărbătoare, chiar dacă este zi de cinstire a morților Revoluției, chiar dacă este Ajun de Crăciun, în același timp e zi de muncă, zi de veghe, zi de luciditate, de comportament de mare demnitate. Victoria noastră este o victorie a lucidității și a demnității. Și așa trebuie să rămână! Să fim de veghe pentru a preveni orice act criminal, orice provocare! Vă informăm că mijloacele de transport în comun din Cluj funcționează normal. Așadar, nu uitați: astăzi este zi de muncă și de veghe!”.

Gelu Ionescu: „În Cehoslovacia, Václav Havel va deveni președintele țării.”

Mircea Vasiliu: În Germania Răsăriteană, în toiul evenimentelor, Kurt Masur la Dresda, dirijor, a știut să aplaneze emoțiile, a știut să potolească spiritele pentru a se evita o ciocnire, probabil foarte sângeroasă, între poliție și manifestanți. Unul din personajele-cheie, unul din personajele centrale ale mișcării din Germania Răsăriteană a fost scriitorul Stefan Heym. Multă lume l-a ascultat și a știut să tragă foloase de pe urma celor spuse. În România, Ana Blandiana a fost pusă la index pentru o poezie - Motanul -, căreia astăzi i-am spune, probabil, Șobolanul. Mircea Dinescu a devenit din ce în ce mai cunoscut în străinătate, a devenit un portdrapel al disidenței românești, al opoziției față de blestemata clică Ceaușescu.

Mircea Dinescu și Ana Blandiana fac parte, în prezent, din Consiliul Provizoriu al Frontului Salvării Naționale. Cum ai vedea rolul intelectualului în politică?

Gelu Ionescu: „Nu numai Mircea Dinescu și Ana Blandiana fac parte din acest consiliu, ci pe lista pe care o avem mai figurează și Doina Cornea, Dan Beșliu, Aurel Dragoș Munteanu, Silviu Brucan, Ion Caramitru, domnul Kovách Géza și alții, probabil. Transcrierile nu sunt întotdeauna corecte, nu putem descifra toate numele, sunt probabil și alții. De asemenea ni se spune la sfârșitul acestui comunicat al Radioului București că lista rămâne deschisă. Așteptăm încă de mâine propuneri din partea tuturor categoriilor și forțelor sociale care au luptat. Da, cred că această propunere este profund justă. Voi începe cu ea. Toate categoriile sociale e bine să fie reprezentate în acest Consiliu Provizoriu al Frontului Salvării Naționale, pentru că în fiecare categorie socială sunt oameni foarte competenți, care au de spus multe lucruri despre profesiunea lor. În ceea ce-i privește pe intelectuali, remarcăm, firește, numărul mare de poeți și de scriitori. Toate aceste nume sunt numele unor oameni care s-au împotrivit. Nu mai trebuie prezentați, nu? Sigur, Mircea Dinescu în momentul de față are o audiență internațională pe care n-o are nici un altul, grație articolelor sale scrise în Liberation, grație faptului că aceste articole au fost traduse și în limba germană, și în limba engleză, au apărut în mari reviste. Grație faptului că s-a vorbit despre el la Târgul de Carte de la Frankfurt, Mircea Dinescu este un personaj foarte cunoscut astăzi în lume și, în special, în Germania.”

Mircea Vasiliu: Care își poate asuma un rol politic?

Gelu Ionescu: „Mircea Dinescu și-ar putea asuma acest rol politic. Nu depinde decât de ei, de toți acești scriitori, poeți... uite, actori... Ion Caramitru, uite, îl văd aici, Sergiu Nicolaescu. Nu depinde decât de ei să-și asume un rol politic (în viitoarea) în prezentul consiliu. Nu-i mai puțin adevărat că nici unul dintre toți acești scriitori, din toate personalitățile care fac parte din acest consiliu nu are suprafața internațională a lui Václav Havel, adică noi nu suntem... Situația din România nu seamănă cu aceea de nicăieri, din toate punctele de vedere, nici în revoluția aceasta care a fost. Schimbarea în România este altfel. Nu cred că trebuie să urmăm o regulă din acest punct de vedere, adică exemplul Cehoslovaciei este special. Nu știu dacă el va fi urmat și nu cred că va fi urmat de români. N-avem un Havel în România, dar putem să remarcăm că această prezență este benefică, pentru că toți acești oameni sunt oameni minunați, oameni care au idei democratice și, repet, ideea acea că în acest consiliu trebuie să intre din toate categoriile sociale. Nu sunt aici foarte mulți oameni, de pildă, din învățământ. Reformele învățământului sunt necesare, tot atât de necesare ca și reformele economiei. Trebuie făcute lucruri urgente pentru salvarea generațiilor care sunt astăzi în școli, trebuie de făcut cât de repede ceva, pentru ca cei care sunt pe terminatele școlii să nu iasă niște semianalfabeți, ca acei care au ieșit în anii trecuți. Sunt foarte multe lucruri de făcut, dar cu timpul pentru acest comitet provizoriu vor exista alegeri libere, nu? Acest comitet provizoriu se va transforma poate într-un guvern, vor exista... se vor recrea niște structuri și niște instituții care astăzi sunt la pământ și care, într-adevăr, și după opinia mea, trebuie curățate aproape integral de toți factorii existenți în ele. Pentru că ministerele noastre sunt pline, nu numai ministerele, și universitățile, în conducerea universităților... Rectorul Universității este Ion Dodu Bălan. Dodu Bălan este o nulitate absolută. A ajuns în acest post grație exclusiv familiei Ceaușescu. În facultate, studenții râd de el. Sunt goluri mari, e rectorul Universității! Trebuie aceste instituții să capete conducătorii care să le facă cinste și care să le reprezinte. E foarte important la toate nivelurile societății românești. Și probabil că așa se va întâmpla. Se va întâmpla ca fiecare întreprindere, fiecare instituție să-și realeagă conducerile, astea este foarte...”

Mircea Vasiliu: O secundă... O foarte importantă informație pe care o primesc chiar acum. S-a anunțat acum câteva minute de la Iași că Securitatea și Miliția au predat armele. Armata a preluat controlul, totul este în ordine la Iași. Radio Iași și-a reluat activitatea.

„Deci, revenim. Va trebui să apară un guvern în săptămânile următoare. E o schimbare fundamentală care se va produce aici. Faptul că există atâția scriitori aici, l-am uitat și pe dl Kovách Géza, unul dintre scriitorii maghiari, cei mai buni prieteni ai românilor și care a fost tot timpul solidar cu toți scriitorii români protestatari. Dl Kovách Géza în primul rând l-a ajutat enorm și pe Mircea Dinescu, dar cu toți scriitorii protestatari dl Kovách Géza a fost un foarte bun prieten. Deci, (schimbări) prezența intelectualilor este benefică, totul este ca acest Front să adune în jurul lui toate categoriile sociale.”

Mircea Vasiliu: Șerban Orescu...

Șerban Orescu: „Aș vrea să mai spun un lucru. Dacă în România nu se poare vorbi de un Václav Havel, este pentru că în România nici nu a existat măcar o umbră de condiții pentru ca un Václav Havel să fi putut apare nici măcar sub formă de embrion, gradul de teroare din România nu poate fi comparat cu regimul polițienesc din Cehoslovacia. În consecință, am convingerea că printre scriitori, și poate chiar și Mircea Dinescu, vor apare de acum încolo și capete luminate din punct de vedere politic. Credeți că în faza în care a început a trecerii României la o societate liberă, după modelul occidental, scriitorul angajat politic, lucid politic, va avea o bună bucată de timp un rol esențial.”

Gelu Ionescu: „Aș vrea să adaug ceva în sprijinul tău, Șerban Orescu, și, în general, asupra temei respective, Mircea Vasiliu, Václav Havel în închisoare a avut o mașină electrică de scris și hârtie să scrie acele scrisori săptămânale către soția sa. Ceva imaginează-ți. Mă rog, eu am stat foarte puțin în închisoare, dar în patru ani nu am avut voie să citesc un colț de ziar, așa că într-adevăr e de necomparat felul în care România a fost distrusă, însă în legătură cu ceea ce a susținut Gelu Ionescu. Nu numai în școlile teoretice, nu numai structura lor a fost distrusă, dar, gândiți-vă, școlile de meserii, de profesii, vin cu licențe, cu diplomă de lucrător calificat sau vin cu diplomă de maistru în Occident, ea, această diplomă nu are aproape valoare din cauză că (au fost) învățământul nu s-a bazat pe o tehnologie modernă.”

Mircea Vasiliu: Șerban Orescu...

Șerban Orescu: „Aș vrea să mai spun un lucru. Scriitorilor le revine și un rol foarte important în opera de curățare morală care începe acum. Cred că în mijlocul lor se află un număr foarte mare de persoane care au avut drept la publicitate, oameni lipsiți de talent, colaboraționiști ai regimului, lingăi ai regimului, oameni al căror inventar a fost făcut pe altfel de (...) ca într-o antologie a minciunii tipărită lună de lună. Cred că o reevaluare a valorilor despre care a vorbit și Ion Iliescu în programul lui trebuie să fie marcată printr-o punere la index și prin stigmatizarea acestor oameni nedemni de dreptul de cetățeni.”

Mircea Vasiliu: Puiu Bărbulescu, ai venit cu o notă. Fii drăguț și citește-o.

Puiu Bărbulescu: „Și nu e vorba deloc decât de o serie de scurte telegrame: „Marea Britanie trimite ajutoare de urgență, inclusiv instrumentar pentru transfuzii și tratarea rănilor împușcate”. „Ministerul de Externe israelian a oferit ajutor medical Asociației...” Cer iertare. „Asociația Medicilor Israelieni întocmește liste cu voluntari care să participe la această punte aeriană medicală”. „De la Stockholm se anunță că guvernul suedez a alocat 20 de milioane de coroane sau trei milioane și 100 de mii de dolari pentru ajutor de urgență în medicamente și alimente”. „Postul de radio maghiar afirma sâmbătă că grănicerii români nu au permis intrarea ajutoarelor maghiare în țară”. „Ministrul de externe iugoslav Budimir Loncar a pus în vedere Ambasadei de la București să ia legătură cu Frontul Salvării Naționale și să-i transmită acestuia sprijinul Iugoslaviei, citez: «în curajoasă luptă a poporului român pentru democrație».” „Social-democrații, una dintre grupările influente ale opoziției din Cehoslovacia, a dat o declarație prin CTC în care condamnă cu hotărâre brutalele represiuni ale regimului stalinist din România, salută căderea dictatorului și urează poporului român numai succese pe calea către o societate democratică”. „Ministerul de Externe olandez îl citează pe ambasadorul român Constantin Stătescu, potrivit căruia întreg Ministerul de Externe român stă ferm alături de noul regim de la București și că el însuși, adică Stătescu, se consideră un reprezentant al noii conduceri”. Misiunile diplomatice românești din Iran, Israel, China, Libia, Elveția, Iordania, Suedia, Turcia, Grecia, Polonia, Spania, Italia, Franța, Berlinul Răsăritean și Bangladesh și-au dat adeziunea (la Comitetul Salvării, cer iertare) la Frontul Salvării Naționale, care a preluat conducerea de la răsturnarea călăului de la București. Atât am avut să vă spun pentru moment.”

Mircea Vasiliu: În continuare, Șerban Orescu.

Șerban Orescu: „Ieri la televiziune l-am putut vedea, de pildă, pe ambasadorul român în Elveția Gheorghe Dolgu, aderând la noul regim de la București și m-am bucurat. Foarte bine a făcut. Dar mi-aduc aminte cum acest Gheorghe Dolgu cu câteva uni în urmă, fiind întrebat despre profesorul Mazilu și ce i se întâmplă profesorului Mazilu la București, a răspuns: „Nu cunosc niciun profesor Mazilu la București”. Același Dolgu, întrebat cu doi-trei ani în urmă, ce se întâmplă cu Liviu Bota, de ce nu poate el – Liviu Bota era tot așa un expert al Națiunilor Unite, și regimul de la București nu-i dădea pașaportul să se întoarcă la post –, ce se întâmplă cu Liviu Bota? Tot Dolgu încerca să inducă în eroare organele ONU la Geneva: „Nu cunoaștem niciun caz Liviu Bota”. Spectacolul acesta, dacă n-ar fi tragici, ar fi de-a dreptul comici al celor împăunați cu titlul de diplomați, care nici nu știu să articuleze pe românește, darmite să mai articuleze în limbi străine, care au susținut ani de ani regimul Ceaușescu și care acum sunt obligați sub presiunea faptelor, sub presiunea patriotismului națiunii române, sunt obligați să vină plini de umilință și să spună că se aliniază regimului nou. Cred că regimul de la București va ști să facă ordine și în acest (...) strâns legat de interesele Securității lui Ceaușescu.”

Mircea Vasiliu: Da. De la Sibiu am primit acum câteva minute un telefon. Hotelul Continental este plin de teroriști. Dacă acești teroriști nu se predau, armata va arunca hotelul în aer. Șerban Orescu, revenim la tema terorismului.

Șerban Orescu: „Da, trebuie să revenim. Stimați ascultători, în ultimele câteva zile se vorbește foarte mult despre acest cuvânt, despre această categorie nouă pentru societatea românească și pentru dinamica ei, această categorie nouă a teroriștilor. Noi eram obișnuiți să folosim acest cuvânt referindu-ne la teroriști arabi, la teroriști din America de Sud. Iată că acum, prin bunăvoința criminalului Ceaușescu, avem și noi teroriștii noștri. Cine sunt acești la teroriști? Poate că nu puțini dintre dvs. își amintesc de cutremurul din 1977. Atunci, ca urmare a prăbușirii unor blocuri de pe Bulevardul Magheru și Bălcescu, s-a vorbit în București, fără a se atribui o semnificație, de faptul că au fost găsite arme. Ce erau aceste arme? Unii, inițiați, au știut. Era vorba de depozite de arme ale Securității prevăzute pentru ora H. Ce înseamnă ora H, trăiți, din păcate, dvs. cetățenii României în prezent. Ora H însemna pentru regimul Ceaușescu o lovitură de stat a Armatei Române, în primul rând, dar și o revoltă a poporului împotriva ceaușiștilor. În consecință, un departament important din trupele de securitate, dotat cu arme ultramoderne, dotat cu ascunzătoare și cu depozite de arme, cu vizuini, cu planuri secrete, cu subterane și cu adăposturi, dotat cu camere speciale de pe traseele prezidențiale, în special, pe toate traseele importante, nu numai din București, ci și din orașele de provincie, ei bine, un corp de trăgători, cu salarizare specială, a fost prevăzut pentru această oră H, pentru a interveni împotriva poporului român și împotriva armatei. Este știut că regimul Ceaușescu a practicat față de Armata Română o politică de clară discriminare în favoarea Securității. Armata Română, de pildă, avea o dotație militară – se constată astăzi – raportată la, pe soldat vreau să spun, o dotație militară inferioară Securității. Armata Română nu dispunea de muniții decât în cantități foarte limitate, munițiile aflându-se în depozite stăpânite de Securitate. Este exact ca și cum eu aș avea un apartament, dar cheia de la apartamentul meu ar fi la Securitate. Prin nenumărate măsuri de acest gen, regimul a creat o dependență, o interconexiune între Armată și Securitate, în așa fel încât Armata să fie redusă la neputință fără acordul Securității. Toate acestea rezultă și din memoriile fostului șef al Serviciului Secret Român pentru Străinătate, Pacepa. Înainte de a cita din Pacepa, aș vrea însă să precizez că Mihai Pacepa, în calitatea lui de șef al Direcției de Informații Externe, nu era în centrul acestei ofensive, acestei pregătiri pentru o ofensivă în cazul H. Totuși, iată ce spune Pacepa la pag. 211 din ediția engleză a Amintirilor lui: „După invadarea Cehoslovaciei de către sovietici în 1968, Ministerul de Interne a creat un corp special menit să apere familia Ceaușescu de o lovitură internă de stat”, inclusiv, spune Pacepa, „de o lovitură de stat a Armatei Române. În acest scop, s-a creat un corp de elită. Dotarea acestui corp este excepțională”. Și asta spunea Pacepa, deci pentru situația dinainte de 1978, când el a rămas în străinătate. În ce privește colaborarea fostului regim criminal Ceaușescu cu anumite state profilate pe terorism, iată ce spune Pacepa la pagina 19: „În 1976, Ceaușescu a făcut un schimb de experți în terorism. Cu ajutorul specialiștilor în terorism ai Organizației pentru Eliberarea Palestinei, Direcția de Informații Externe, condusă pe atunci de Pacepa, și-a îmbunătățit considerabil componenta externă teroristă prin Serviciul numit „ZZ”, ultima literă a alfabetului reprezentând soluția finală. Acum, cum vă spuneam, „Direcția de Informații Externe avea și ea o componentă teroristă”, o spune Pacepa, „pentru acționare în străinătate, dar această componentă externă a Serviciului Secret pentru Străinătate nu se compară nici pe departe. Serviciile interne ale Securității cu componentă teroristă erau, se înțelege de la sine, mult, mult mai dezvoltate”. Citez în continuare din Pacepa: „Arafat a trimis lui Ceaușescu două echipe de profesioniști în terorism ale Organizației pentru Eliberarea Palestinei special antrenate pentru operații în România. Ulterior, aceștia au fost utilizați pentru răpiri și asasinate în Vest, la ordinul lui Ceaușescu”. Este știut că în România au existat, până când noul regim a preluat puterea, au existat și baze pentru antrenarea teroriștilor. Cu alte cuvinte, în acești 11 ani, care au trecut de la rămânerea lui Pacepa în străinătate, specialitatea teroristă a Securității s-a dezvoltat enorm, nu numai că teroriști români erau antrenați de specialiști ai OEP-ului, dar am ajuns noi, România – o rușine! – să creăm baze pentru antrenarea, pentru formarea profesională a teroriștilor din alte țări. Așa se explică, stimați ascultători, faptul că regimului lui Ceaușescu i-a reușit în aceste zile să transforme orașele noastre într-un fel de nou Beirut. Ceaușescu – și am spus-o de mai multe ori de la acest microfon – a gândit și a acționat potrivit principiului: După mine să vină și potopul. Ceea ce se întâmplă în momentul de față, confirmă această previziune a noastră.”

Mircea Vasiliu: Dar, slavă Domnului, nu e vorba chiar de un potop, fiindcă sunt convins că România se va reface. Din ceea ce rețin din filmele realizate în București și în alte localități, văd un optimism în ochii oamenilor. Ca prezentator de programe de tineret sunt mândru și emoționat de ceea ce fac tinerii. Am văzut cu toții cum studenții și-au riscat viața ca să aducă sandviciuri celor care luptau, au remarcat și moderatorii occidentali și alte aspecte legate de asta... Șerbane?

Șerban Orescu: „Dar în același timp, aș vrea să completez: aceste planuri ultrasecrete pentru ora H sunt cunoscute totuși unui număr restrâns, dar unui număr de înalți funcționari din fostul Minister de Interne. Acești înalți funcționari se află în momentul de față în mare parte arestați. Ei trebuie să predea planurile, ei cunosc aceste planuri, cred, mai bine decât arhitecții. Există asemenea planuri de intervenție pentru ora H pentru fiecare capitală de județ, există planuri cu încăperi, cu etaje întregi rezervate din timp pentru ora H. Regimul să facă apel și să constrângă pe foștii înalți demnitari ai Ministerului de Interne să predea planurile pentru ora H.

Mircea Vasiliu... Deocamdată să facem o mică pauză.

* * *

Mircea Vasiliu: Șerban Orescu, ai ceva de adăugat?

Șerban Orescu: „Un singur lucru. Se constată că acești teroriști au însă o acțiune coordonată. Asta dovedește că există centre de comunicație ale Unității speciale la care m-am referit, care încă funcționează. Se poate admite de asemenea că aparatul de comunicații (este) a fost, în orice caz, în mare măsură în mâna Securității și în ceea ce privește comunicațiile militare. Este absolut necesar ca toate aceste instalații care au constituit monopolul Securității să intre în mâini fidele noului regim.”

Mircea Vasiliu: Dacă aveți un creion la îndemână, vă rugăm să notați:

„Consider că este momentul să apelăm la toți oamenii de afaceri din Germania ... să vină în ajutorul concret al poporului român. Pentru început, doresc să comunic tuturor organizațiilor medicale ori medici care doresc să trimită spre România colete cu medicamente ori aparatură medicală, ori orice alt ajutor urgent, o pot face trimițând pe adresa firmei noastre coletele. Noi vom plăti transportul cu avionul la București la compania „Interflug” din Berlinul de Răsărit până la contravaloarea cantității de 3 mii de kilograme”. Semnează firma, (...) Carol Berlin Vest, reprezentant general Kvelle în România. Adresa este: firma (...) Fax nr. (nu telefonul): (030)2628910. Repet, fax nr.: (030)2628910. Mulțumesc!”

Mircea Vasiliu: Nu știu dacă este adevărat sau nu. Multe speculații, multe zvonuri. Am văzut aseară la Televiziunea austriacă, am auzit la televiziune o știre atribuită Agenției sovietice TASS în sensul că, la Timișoara, peste 30 de copii au fost secerați cu mitraliera de aceste trupe speciale.

Gelu Ionescu: „...30 de copii care se întorceau de la o piesă de teatru de păpuși.”

Mircea Vasiliu: Asta e. Este adevărat. Deci am auzit bine. Rămânem deci la această teribilă plagă care s-a abătut asupra României. Gelu...

Gelu Ionescu: „De altfel, în general, programele de ieri de la televiziune s-au ocupat enorm de România și au participat la ele în ultimele zile comentatori din cei mai avizați și chiar personalități ale vieții oficiale din Germania, din Austria. A fost subiectul nr. 1 la mare distanță. S-a făcut o observație fundamentală, după părerea mea, care încununează acest an. S-a spus că cu evenimentele din România s-a prăbușit stalinismul. Anul 1989 este anul prăbușirii stalinismului în Europa. Și, într-adevăr, așa este. Revenind însă la comentariile privitor la România, mai mulți comentatori străini au remarcat faptul că chiar aceste atroce..., chiar luptele acestea foarte puternice dovedesc că în România a existat un aparat represiv cu mult mai mare decât în celelalte țări socialiste, că acest aparat represiv s-a bucurat de o putere nelimitată. Deci, asta și explică pentru occidentali în bună parte ceea ce ei au numit pasivitatea. Și acum corectează. Am auzit doi comentatori de la posturile de televiziune din Germania, care au corectat această idee. Am vorbit – spuneau ei –, am vorbit de ani de zile despre pasivitatea poporului român, evenimentele din urmă au dovedit că nu...”

Mircea Vasiliu: Noi nu suntem o națiune vegetală...

Gelu Ionescu: „Cum de altfel și Ana Blandiana în primul ei discurs pe care l-am auzit la radio a și spus-o, a spus-o plângând, am auzit-o: „Mă bucur că nu suntem o națiune vegetală”. Am remarcat deci că pasivitatea poporului român, așa-zisa pasivitate a fost contrazisă de puterea cu care au luptat oameni neînarmați și de faptul că se aflau în fața unui aparat represiv de o putere extraordinară, dovadă că încă în România acest aparat se împotrivește. Este în definirea întregului sistem socialist o trăsătură particulară pe care nici în RDG, nici în Ungaria, nici în Polonia, deși în Polonia a fost starea marțială timp de un an de zile, peste un an de zile, nu s-au întâlnit astfel de..., nu a existat dovada unui aparat atât de puternic. Probabil că KGB-ul în Rusia, numai că transformarea...”

Mircea Vasiliu: Să nu-l uităm totuși pe preotul Popiluș...

Gelu Ionescu: „Da, sigur că sunt nenumărate exemple peste tot de persecuție. Probabil că KGB-ul sovietic să fi fost atât de puternic, însă felul cum s-a transferat puterea în Uniunea Sovietică a fost cu totul altfel. Deci și din acest punct de vedere, situația României a fost privită în integralitatea ei de către comentatori, care mai observau ceva. Ziceau: „Dacă Ceaușescu a ajuns să aibă o putere atât de mare, este și datorită în parte Occidentului”. Mai mulți comentatori occidentali au arătat scene istorice în care Ceaușescu a făcut acte de deschidere către Vest foarte bine, foarte potrivite la momentul respectiv. E vorba de întâlnirea cu Willy Brandt, de vizita lui Nixon, care au reprezentat momente importante, dar, pe de altă parte, învinovățeau acești comentatori pe occidentali, pe oficialitățile occidentale că pe urma acestor evenimente importante au continuat să hrănească mitul independenței lui Ceaușescu în momentul când el devenise dușmanul propriului popor.”

Șerban Orescu: „Eu cred că în colecțiile acestea de mari criminali care apar, cel puțin numai în Occident până acum, dar o să apară și în România, în colecția marilor criminali ai omenirii, Ceaușescu și nevasta lui vor avea, fără îndoială, un loc de cinste. Și este prematur să analizăm în detalii, dar atunci când se vor cunoaște aceste detalii se vor vedea lucruri de neînchipuit. Ceea ce trăiește România astăzi este doar vârful unui aisberg. Potențialul de crimă al acestui pervers dictator Ceaușescu, ceea ce vedem astăzi este – convingerea mea – o zecime din el, atunci se va vedea într-adevăr ceea ce Mircea Dinescu a spus că „în stomacul acestui mamut se află zeci de cadavre”. Este de presupus că se află mult mai multe, iar cât privește politica lui față de Armată, față de poporul român, duplicitatea lui reflectată și în rânjetul binecunoscut, ei bine, portretul acestui individ care a combinat trăsături de Shakespeare, din personajele lui Shakespeare cu trăsături din personajele lui Caragiale, portretul acestui individ imun își așteaptă desigur scriitorul.”

Mircea Vasiliu: Noi de multe ori n-am putut să transmitem de la acest microfon mărturiile unor oameni, care au făcut închisoare în România în ultimii câțiva ani de zile, mulți frontieriști. Am avut ocazia să vorbesc cu un grup de frontieriști, adică frontieriștii sunt acei care au încercat să treacă ilegal frontiera. Mulți dintre ei au reușit; mulți dintre ei, cum știm, au fost împușcați. Cea mai mare parte. Din cei care au ieșit au povestit lucruri atroce despre închisorile din România, despre execuțiile din închisorile de la Galați. Probabil că sunt nenumărate. Noi nu le-am putut transmite, pentru că oamenii nu puteau să-și dea, să-și decline identitatea, să-și demaște identitatea, pentru că familiile lor puteau fi persecutate în țară. Și atunci, în chip anonim, noi nu le puteam da. Era împotriva regulamentului nostru de funcționare. Se vor dovedi acum, vor apărea dosare și cărți întregi despre numărul imens de crime care stă în cârca acestui regim care se sfârșește în aceste zile.

Șerban Orescu: „De aceea nu putem decât să repetăm apelul: Să nu se distrugă arhivele! Să nu se distrugă arhivele! Să nu se distrugă nicio dovadă care poate conduce la incriminarea criminalilor și acoliților lor!”.

* * *

Aici Mircea Carp. Am intrat tocmai în studio. Mircea Vasiliu, dă-mi voie. Am primit tocmai un mesaj din țară, care desigur este destinat mai mult străinătății decât ascultătorilor din România, care însă trebuie să fie dat și în aceste momente la postul nostru de radio.

Antoaneta Mateescu: „Dar nu pentru ascultătorii români, ci pentru lumea întreagă. Ce așteptați? Budapesta a făcut apel, în ‘56. Noi, astăzi, la cine să facem apel? Consiliul de Securitate ce așteaptă, ca să se întrunească de-abia marți, când noi de o săptămână luptăm cu mâinile goale?! Până marți, s-ar putea să nu mai existe nimic pe acest teritoriu, pentru că pot fi bombardate lucruri sau nu bombardate, că ăștia-s cu împușcatul, teroriștii ăștia, pot să facă să explodeze rafinării, Centrul acesta atomic de la Măgurele, adică, practic, astea pot deveni niște bombe. Deci, puterea lor este mai mare decât numai pușca ceea din mână. Nu mai spun de puterea lor psihologică, pentru că nu știm de unde apar. Sunt îmbrăcați ca și noi, nu-i putem recunoaște când se mișcă printre noi. Deci, reiau: Ce așteaptă Consiliul de Securitate? Nu-i este rușine să stea până marți cu mâinile în sân?! Ei în timpul ăsta mănâncă și dorm acasă și petrec Crăciunul. Vrem și noi să petrecem Crăciunul. Este primul nostru Crăciun liber și-l petrecem în sânge. Suntem pe străzi cu mâinile goale împotriva unor oameni înarmați. Nu avem nici pietre să dăm în ei, pentru că Bucureștiul este asfaltat. Măcar atâta de-am putea face, să dăm cu ceva în ei. Armata are muniție, nu știm cât va mai avea muniție. Vă rog să-mi scuzați, nu este disperare în glasul meu, este revoltă! Observați că vorbesc totuși lucid, adică nu sunt un om disperat, dar sunt un om revoltat... Armata Română a fost deprofesionalizată cu bună știință de acest Ceaușescu. De 20 de ani el ține Armata Română ca pe niște muncitori agricoli și pentru construcție. Nu le-a făcut instrucție militară, instrucția a făcut-o trupelor lui speciale, armatei lui personale, iar armata poporului a fost dusă la câmp și dusă la construcții. În afară de asta, munițiile de care dispune armata au fost micșorate de el, la un moment dat, forfecată. A scos ochii lumii întregi și nouă a vrut să ne scoată ochii cu ceea ce a făcut, că a redus cu nu știu cât la sută ... Armatei, dar Securității și teroriștilor cât le-a dat în timpul ăsta? Acolo sunt milioanele noastre și mâncarea noastră. Acum îmi dau seama că nu exportul ne-a distrus, ci întreținerea acestor teroriști și întreținerea terorismului mondial. Acesta este motivul pentru care noi, poporul român, avem dreptul acum să facem apel la comunitatea mondială. Teroriștii sunt organizați pe plan mondial. Ceaușescu este limpede că a făcut parte din această rețea și nu se știe dacă cei care au pus bombe la voi, la München, la Bologna, la Paris nu se știe dacă nu mâncau mâncarea românească dată de Ceaușescu, pentru că mafia lui internațională cu Gaddafi, cu Arafat, cu Goverini, căruia se ducea să-i pună coroana acum, nu se știe dacă nu acolo a dus el resursele poporului român. Noi, poporul român, ne dăm seama acum că el cu bună știință ne-a înfometat de ani de zile.”

Mircea Vasiliu: Ați auzit un mesaj extraordinar de emoționant din partea Antoanetei Mateescu din București, direct, pe care desigur vom avea grijă să-l transmitem mai departe, acolo unde se cuvine.

Șerban Orescu: „În lupta antiteroristă nu Consiliul de Securitate poate să ajute României. În momentul de față, criminalul, postelnicul și ceilalți criminali de seamă din Ministerul de Interne se află în mâinile noului regim de la București. Este imperios necesar ca acești criminali să-și predea planurile și cei în subordinea lor să arate în ce constă planul pentru ora H. De asemenea, listele de trădători, domiciliile lor”.

Mircea Vasiliu: Aceasta a fost prima ediție a Studioului special al Europei Libere din Ajunul Crăciunului. Vă mulțumim!

(Transcriere: Lina Grâu)