De teama eșecului, România a depus la Comisia Europeană doar un draft privind planul de eficiență energetică, RePowerEU

România poate primi până la 1,4 miliarde de euro de la Comisia Europeană pentru proiecte de izolare a clădirilor și energie verde.

Surse din cadrul Comisiei Europene și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene dezmint respingerea planului RePowerEU al României. Este planul prin care putem primi 1,4 miliarde de euro pentru proiecte menite să ne crească independența și eficiența energetică, finanțat din bani europeni.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a declarat pentru Europa Liberă că instituția pe care o conduce a trimis Comisiei Europene doar un draft al proiectului Repower EU.

Marcel Boloș a explicat că, potrivit regulilor europene, proiectul cu investițiile propuse de România pentru o eficiență energetică mai mare trebuie depus până pe 31 august.

„Am ales să depunem mai întâi un draft pentru a evita alte solicitări ale Comisiei și a grăbi aprobarea. Am depus draftul în termen, adică în luna aprilie”, spune ministrul Investițiilor Europene.

Ca atare, adaugă Marcel Boloș, „nu putea fi respins ce nu am depus încă.”

Aseară, eurodeputatul REPER, Dragoș Pîslaru, coraportor al PNRR, din care face parte programul RePower EU, a scris pe pagina sa de Facebook:

„Comisia Europeană respinge încercarea Guvernului României de a direcționa 1 MLD EUR (n.r. un miliard de euro) către clientela politica a PSD-PNL. Într-o totală lipsă de transparență și pe repede înainte, Guvernul a cerut finanțare pentru proiecte venite pe filieră de partid, precum: investiții ineficiente pe lacuri aflate în fiefurile PSD-PNL din Oltenia sau pe canalele de irigații din Brăila pentru a servi clientela locală sau investiții ale companiilor de stat, inclusiv cele care au fost exceptate de impact de mediu într-un mod abuziv.”

În această dimineață, eurodeputatul liberal Siegfried Mureșan, coraportor al RePowerEU din partea Parlamentului European, a scris și el pe contul său de Facebook, că UE nu a respins planul României.

„Informația referitoare la faptul că Planul "REPowerEU" al României - prin care vom investi 1,4 miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile, în sectorul energetic - ar fi fost respins de Comisia Europeană nu este corectă. România nu a depus încă acest plan la Comisie, astfel că nu avea cum să fie respins. De altfel, am fost informați oficial încă din luna aprilie, într-o ședință publică a Parlamentului European, că doar Franța și Estonia vor depune planurile până la sfârșitul lunii respective.”

Ulterior, după ce autorii declarațiilor de mai sus s-au contrazis public, copreședinta REPER, Ramona Strugariu i-a cerut ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene să publice scrisoarea Comisiei Europene și a acuzat că s-a ajuns la un „ val ridicol de acuze şi de un circ public din care românii nu au absolut nimic de câştigat, ba dimpotrivă, pierd un miliard de euro.”

Întrebat despre proiectele incluse în RePowerEU reclamate de Dragoș Pîslaru că ar fi menite să mulțumească unii politicieni locali, printre care cele de irigații și investiții pe lacuri, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a explicat că în draftul proiectului RePowerEU, România a propus într-adevăr investiții în irigații la Giurgiu-Răsmirești și pe un lac, dar aceste proiecte ar fi doar o mică parte din planul mare, care cuprinde alocări masive de fonduri pentru reabilitări energetice ale clădirilor și sprijin pentru IMM-uri.

Planul RePOwerEU a fost adoptat după invadarea Ucrainei de către Rusia, ca o completare a planurilor de redresare economică post COVID.

Potrivit Comisiei Europene, pentru a elimina importurile de combustibili fosili din Rusia, statele membre trebuie să investească până în 2027, 210 miliarde de euro.

Ce prevede RePowerEU

  • Noi planuri naționale REPowerEU în cadrul Fondului de redresare și reziliență modificat – pentru a sprijini investiții și reforme în valoare de 300 de miliarde de euro;
  • Stimularea decarbonizării industriei cu proiecte concentrate la începutul perioadei, în valoare de 3 miliarde EUR, în cadrul Fondului pentru inovare;
  • Noi acte legislative și recomandări pentru o autorizare mai rapidă a surselor regenerabile de energie în special în zone specifice, propice dezvoltării surselor regenerabile de energie, cu risc redus pentru mediu;
  • Investiții într-o rețea integrată și adaptată de infrastructură de gaz și energie electrică;
  • Creșterea nivelului de ambiție în ceea ce privește economiile de energie prin stabilirea unei valori mai ridicate, de la 9 % la 13 %, pentru obiectivul UE în materie de eficiență pentru 2030;
  • Stabilirea unei valori mai ridicate, de la 40 % la 45 %, pentru obiectivul UE în materie de energie din surse regenerabile pentru 2030;
  • Noi propuneri ale UE pentru a asigura accesul industriei la materii prime critice
  • Măsuri de reglementare pentru sporirea eficienței energetice în sectorul transporturilor;
  • Un accelerator de hidrogen în vederea construirii unor electrolizoare cu o capacitate de 17,5 GW până în 2025 pentru alimentarea industriei UE cu o cantitate de 10 milioane de tone de hidrogen produs în UE din surse regenerabile de energie;
  • Un cadru modern de reglementare pentru hidrogen.