România, al treilea cel mai mare deficit bugetar din UE în 2023

România a înregistrat al treilea cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană în 2023, potrivit Eurostat. La nivelul UE, ponderea deficitului public în Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu de la 3,4%, în 2022, la 3,5 %, în 2023. În România, deficitul a crescut de la 6,3 la 6,6%.

În 2023, toate statele membre, cu excepția Ciprului și Danemarcei, Irlanda și Portugalia au raportat deficit bugetar.

Cele mai mari deficite au fost înregistrate în Italia (-7,4 %), Ungaria (-6,7 %) și România (-6,6 %).

În total, unsprezece state membre au înregistrat deficite mai mari de 3 % din PIB, atat cât este recomandarea Comisiei Europene: Italia, Ungaria, România, Franța, Polonia, Malta, Slovacia, Belgia, Cehia, Spania și Estonia.

Față de 2022, deficitul bugetar al României raportat la Produsul Intern Brut a crescut de la 6,3% la 6,6%.

În 2021 și 2022, deficitele au scăzut după ce în 2020 au fost înregistrate cele mai ridicate valori, arată Eurostat.

În 2022 și 2023, prețurile ridicate ale energiei și măsurile luate de guvernele UE pentru atenuarea impactului acestora au făcut ca deficitele țărilor din UE și din zona euro să rămână la un nivel ridicat, arată serviciul de statistică al Comisiei Europene.

La începutul anului, previziunea Comisiei Europene arăta că în 2024, România va avea un deficit de 3,1% din Produsul Intern Brut.

De asemenea, datele Eurostat arată că estimarea Comisiei Europene pentru 2023 a fost una mai optimistă. Comisia estima la sfârșitul anului trecut un deficit de 6,3% în 2023 pentru România. Cifrele finale arată un deficit de 6,6%.

România a fost pentru a treia lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar, potrivit datelor publicate săptămâna trecută de Eurostat.

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în luna martie până la 2,6%, de la un nivel 2,8% în februarie şi unul de 3,1% în ianuarie.

În luna martie, cele mai scăzute rate ale inflației anuale au fost înregistrate în: Lituania (0,4%), Finlanda (0,6%) şi Danemarca (0,8%).

La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost: România (6,7%), Croaţia (4,9%) şi Estonia şi Austria (ambele cu 4,1%).

Comparativ cu luna februarie 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 13 state membre, inclusiv în România de la 7,1%, până la 6,7%, a rămas stabilă în patru ţări şi a crescut în 10 state membre.

Institutul Naţional de Statistică (INS) a transmis că rata anuală a inflaţiei a coborât în România, în martie 2024 la 6,61%, de la 7,23% în februarie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 2,81%, cele nealimentare cu 8,06%, iar serviciile cu 10,20%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate în februarie.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.