Arian Mirzarafie-Ahi a contestat refuzul autorităților române de a-i elibera un nou certificat de naștere care să reflecte recunoașterea de către Marea Britanie a sexului său masculin, amintește AFP.
„Am plâns, de-a dreptul. A fost într-adevăr o victorie pe care o așteptam de mulți ani", a declaratArian Mirzarafie-Ahi prin video din Marea Britanie, vineri, în timp ce susținătorii săi au organizat o conferință de presă la București.
Mirzarafie-Ahi, care a fost înregistrat la nașterea în România ca femeie, a obținut recunoașterea sexului masculin în 2020 în Regatul Unit, după ce s-a mutat acolo.
Refuzul unui stat UE „de a recunoaște și de a înscrie în certificatul de naștere al unui rezident schimbarea prenumelui și a identității dobândite în mod legal într-un alt stat membru... este contrar dreptului UE”, a declarat vineri Curtea Europeană de Justiție (CEJ).
„De acum pot spera să am o viață completă", a declarat Mirzarafie-Ahi, care are acum 32 de ani și e profesor de biologie.
Asociația Accept, care apără drepturile LGBT+ în România, a salutat decizia ca fiind „o mare victorie pentru persoanele trans" din țară, subliniind că a fost prima dată când instanța supremă a UE s-a pronunțat într-un astfel de caz.
Îți mai recomandăm Comunitatea LGBT din România în 2024 | „Societatea românească se schimbă. E o evoluție inevitabilă”Proceduri „umilitoare"
Potrivit instanței UE, refuzul recunoașterii schimbării de gen împiedică exercitarea dreptului la liberă circulație și ședere, deoarece „o divergență între identități care rezultă dintr-un astfel de refuz... creează dificultăți pentru o persoană în viața de zi cu zi, inclusiv inconveniențe profesionale, administrative și private grave”.
De asemenea, instanța a declarat că Brexitul nu are nicio legătură cu litigiul, deoarece modificarea a fost obținută de român înainte de ieșirea efectivă a Regatului Unit din UE.
Instanța cu sediul în Luxemburg a declarat, de asemenea, că este „nejustificat” ca românul să fie nevoit să inițieze noi proceduri de schimbare a identității de gen în România, cu riscul ca astfel de proceduri să conducă la un rezultat „diferit”.
Astfel de proceduri în fața instanțelor din România ar fi probabil îndelungate și potențial umilitoare, a declarat asociația Accept.
România, un pol al homofobiei și transfobiei?
România, țară predominant ortodoxă membră în UE, are o lungă istorie de condamnări în instanțele europene pentru nerespectarea drepturilor persoanelor LGBT+.
AFP amintește că, deși homosexualitatea a fost dezincriminată în România în 2001, țara încă interzice căsătoria și parteneriatele civile pentru cuplurile de același sex.
În mai 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că România încalcă drepturile cuplurilor de același sex prin refuzul de a le recunoaște legal uniunile.
Adrian Coman și Clai Hamilton la Bucharest Pride 2018.
Cazul a fost înaintat de 21 de cupluri de același sex care au cerut „egalitate în fața legii". România a făcut mai multe încercări de a restricționa drepturile LGBT+ în ultimii ani, inclusiv prin încercarea de a elimina studiile privind identitatea de gen din universități și școli.
Puținele progrese legislative făcute în România în ce privește drepturile LGBT+ au fost urmarea unor decizii de judecată luate în UE, a căror aplicare a fost amânată de guvernanții de la București cât s-a putut.
În urmă cu un an, guvernul României a decis că va recunoaște căsătoriile de același sex încheiate în UE, dar numai pentru a da dreptul de ședere unuia din soți. Decizia luată după o lungă campanie a unui cuplu româno-american căsătorit la Bruxelles, alcătuit din Adrian Coman și Clai Hamilton, a fost calificată imediat drept insuficientă de activiști.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.