Votul a fost exprimat la sediul central al ONU, din New York, unde a fost prezent și Teodor Meleșcanu. Toate cele 193 de state au votat, iar Estonia a câștigat detașat, cu 132 de voturi.
România mai fusese membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU de patru ori, în vreme ce micuța țară baltică - are 1,3 milioane de locuitori - a fost preferată în fața diplomației de la București.
Anul trecut, Meleșcanu a declarat că declarațiile autorităților române privind mutarea ambasadei române la Ierusalim ar putea afecta demersurile diplomatice privind candidatura pentru Consiliul de Securitate ONU, fiindcă existau acorduri prealabile cu 43 de state arabe și musulmane pentru susținerea României în fața Estoniei, care s-ar putea răzgândi.
În prima rundă de vot, Estonia a primit 111 voturi, iar România, 78, în condițiile în care era nevoie de obținerea a 129 de voturi pentru ca o țară să primească statutul de membru nepermanent în Consiliul de Securitate. În cea de-a doua rundă, România a primit votul a doar 58 de țări
Reacția lui Klaus Iohannis
Klaus Iohannis a declarat, într-un comunicat, că „reprezentanți de nivel înalt al autorităților române”, fără mandat, „au boicotat” eforturile diplomatice, o referire care nu conține nominalizări, dar care invocă declarațiile primului ministru, Viorica Dăncilă, și ale lui Liviu Dragnea, privind mutarea ambasadei române de la Tel Aviv la Ierusalim, care au determinat tensionarea relațiilor cu statele arabe.
„În ciuda demersurilor diplomației române – care a reușit să obțină un număr considerabil de angajamente de susținere din partea statelor membre – o serie de declarații politice nediplomatice, iresponsabile și contraproductive, contrare unor poziții tradiționale de politică externă ale statului, formulate fără mandat și în afara competențelor lor de unii reprezentanți de nivel înalt ai autorităților române – față de care Președintele României a luat poziție fermă la momentul producerii lor – au condus la alienarea sprijinului deja exprimat de unele state partenere și la reticență față de candidatura României. Eforturile diplomatice depuse au fost, astfel, boicotate, fiind creată impresia, eronată pe fond, a unei lipse de predictibilitate a României față de dosare de politică externă importante, sensibile și complexe”, se arată în comunicatul de la Palatul Cotroceni.
Președintele Klaus Iohannis constată că acest rezultat nedorit s-a produs în ciuda efortului îndelungat și substanțial depus de echipa Ministerului Afacerilor Externe, compusă din diplomați și experți, alături de misiunile diplomatice ale României, între care s-a distins Misiunea Permanentă de la New York, mai arată Administrația Prezidențială
Potrivit presei estoniene, guvernul de la Tallin speră ca noul statut, care va fi valabil e perioada 2020-2021, să determine creșterea profilului internațional al acestei țări.
Teodor Meleșcanu declarase, în anul 2017, când a lansat campania pentru obținerea acestui loc, că ar fi o mare victorie pentru diplomația românească revenirea în cadrul organismului care ia deciziile privind securitatea globală. La vremea lansării candidaturii, șeful diplomației române spunea că este prioritatea acestui mandat în fruntea MAE.
Înfrângerea României în acest demers de politică externă intervine în momentul unui val de solicitări a demisiei lui Meleșcanu după obstacolele pe care diaspora le-a întâmpinat la votul din urmă cu două săptămâni.