Studiul arată o oarecare schimbare de mentalitate, în sensul unei mai mari toleranțe față de minoritățile sexuale, dar și intransigență în privința avortului. 50% spun că e o crimă și 35% ar vrea interzicerea lui.
Relevante sunt și opțiunile politice ale celor care se declară credincioși, dar și opiniile legate de restricțiile impuse din cauza pandemiei sau de vaccinare.
În rândul celor care cred în Dumnezeu, românii sunt consecvenți. Astfel, 80,2% spun că Dumnezeu este mereu prezent în viața lor, că arată interes pentru problemele lor (60,5%), i-a ajutat să realizeze multe lucruri importante în viață (77,3%) și consideră că fac parte dintr-un plan al lui Dumnezeu (59,2%).
Pe de altă parte, numai 15,3% se declară foarte credincioși, cei mai mulți fiind moderat credincioși 48,9% și puțin sau deloc credincioși 24,8%. Comparativ însă cu cifrele celor care se consideră credincioși, destul de mulți - 39,3% - spun că nu au citit niciodată Biblia.
Din categoria celor care nu au citit niciodată Biblia fac parte tinerii între 18 și 29 de ani (49, 0%), cei cu studii superioare ( 26,5%), cei cu educație elementară (44,3%). Bărbații care nu au citit niciodată Biblia sunt mai mulți decât femeile- 43,4% vs 35,8% - , diferența menținându-se și în ce privește mediul rural și urban - 43,9% vs 36.2%.
Deși cei care se declară atei convinși sau au îndoieli în ce privește existența lui Dumnezeu (19,7%), un procent ceva mai mic de repondenți (16,3%), cred că omul a evoluat din maimuță.
Din rândul celor care spun că ei cred în Dumnezeu (80,2%), 59,8% susțin că omul nu se trage din maimuță, ci a fost creat de Dumnezeu. Un procent relativ ridicat - 23,9% - este al celor care nu au nicio părere despre originea lor.
Întrebați dacă mai există și alte „zeități” în afara lui Dumnezeu, 47% răspund da, 18,4% nu, iar 34,6% nu știu.
Există Satana? E o întrebare la care răspund afirmativ 55,9%, majoritatea acestora fiind persoane în vârstă (69%), cu studii elementare (63%), pensionari și bugetari.
În privința existenței unei alte religii „mai bune” decât cea din care fac parte, 38,9% răspund nu, un procent ridicat (52,7%) sunt evazivi sau nu știu și 8,4% susțin că da, există.
De unde sunt credincioșii și cu ce partide votează
Studiul, realizat cu ajutorul studenților și masteranzilor de la Universitatea Politehnică din București, arată că cei care își declară cea mai multă credință în Dumnezeu sunt:
- Din zona Muntenia Sud (89,1%) și Vest (83%), iar cei mai puțini din județele din Transilvania (69,8%).
- Cei cu studii superioare sunt mai puțin credincioși (73,5%) spre deosebire ce cei cu studii elementare (88,8%).
- Pensionarii sunt cei mai credincioși (89,7%), urmați de bugetari (87%), de cei casnici, șomeri sau fără ocupație (85,3%),procentul cel mai mic fiind în rândul elevilor și studenților (57,5%).
- Tinerii cu vârsta între 18 și 29 de ani sunt cei mai puțin credincioși (62,6%), spre deosebire de cei de vârsta senectuții, peste 70 de ani, unde procentul urcă la 93,9%.
- Partidele pentru care ar vota cei mai credincioși dintre repondenți sunt: Pro România- ALDE (95,7%), PSD (91,9%), PMP ( 90,6%), AUR (91.0%), PNL (86,6%), USR-PLUS (51,7%).
Cum se raportează credincioșii la Biserică și Înviere
Multă și foarte multă încredere în preoții din parohia lor au 52% dintre repondenți, alți 34,5% având puțină încredere sau deloc.
Biserica influențează în bine moralitatea societății spun 58,9%, alți 10% fiind de părere că influența este negativă.
În proporție de 70,5% repondenții studiului spun că cred în Înviere, dar doar 33,3% spun că vor merge cu certitudine la biserică la slujba de Înviere, alți 37,1 nefiind hotărâți, în timp ce 29,5% spun că nu vor merge în mod cert.
Aceste date pot fi puse în corelație cu pandemia de coronavirus, dar și cu respectarea sărbătorilor în general . Astfel, 46,5% spun că respectă toate sărbătorile, 43,7% doar pe cele importante și 10% că nu le respectă deloc.
Cu toate acestea, în ultimul an de pandemie 38,2 % spun că nu au fost niciodată la biserică, în timp ce alți 30% afirmă că au fost de mai multe ori.
Procentul celor care s-au spovedit în ultima lună este de 15,3%, al celor care s-au spovedit în ultimul an de 21 %, iar al celor care s-au spovedit în urmă cu mai mult de 10 ani este de 17,2%. Pe de altă parte, 16,2% nu s-au spovedit niciodată.
Religia în școli
Din cei 74% care răspund că sunt de acord cu studierea religiei în școli, cei mai mulți, peste 80%, sunt persoane trecute de 70 de ani, cu studii elementare (79,5%), femei (79,7%), șomeri, fără ocupație sau bugetari (81,9%). În schimb, tinerii între 18 și 29 achiesează mai puțin la această idee (56,8%), elevi și studenți (45,7%), iar ca opțiuni politice reticenți sunt cei care simpatizează cu USR PLUS (46,3%).
În privința scoaterii icoanelor din școli, împotrivă se declară 57% și pentru 19,4%, restul neavând nicio opinie.
Credincioșii și pandemia
Împărtășania cu aceeași lingurită duce la răspândirea coronavirusului sunt de părere 51,3%, alți 26,8% spunând contrariul, în timp ce 21,9% nu știu.
Anumite practici religioase încalcă regulile de prevenire a răspândirii virusului consideră 45,4%, în timp ce 24,2% contrazic acest lucru. Un procent destul de ridicat dintre repondenți nu au nicio opinie (30,4%).
Diversele teorii în ce privește răspândirea virusului își au adepții lor în proporții relativ egale. Astfel
- 47% susțin că pandemia este în mare și foarte mare măsură parte a unui război biologic pornit de anumite state
- 53% că este o manipulare a marilor corporații în mare și foarte mare măsură
- 53,4% spun că este vorba de o răspândire naturală a virusului
- 9,9% că este o pedeapsă divină.
În ce privește măsurile luate de autorități pentru a opri răspândirea virusului în valul al treilea, 46,6% le consideră exagerate, 37,5% normale și 8,3% blânde.
Vaccinarea, pro și contra
Vaccinarea este dorită în mod ferm de 30,1% dintre repondenți, 15% spun că deja s-au vaccinat, dar este respinsă la fel de ferm de 40%. Astfel, diferența dintre cei vacciniști și opozanții vaccinării este de numai 5 procente.
Cei mai multi, 30,2%, consideră că Pfizer este cel mai bun vaccin, 4,6% Moderna, 2,8% AstraZeneca, 2,4% Johnson&Johnson, 1,2% Spunik, în timp ce alți 84,4% susțin că toate vaccinurile sunt la fel de bune. 18,8% dintre intervievați spun că că niciunul nu este bun. Procentul celor care spun că nu știu este mare, aproapte o treime - 30,6%.
Încrederea și neîncrederea în eficiența vaccinurilor este răspândită în proportii relativ egale. Astfel, 42% au o mare și foarte mare încredere, iar 42,9% deloc sau foarte puțină.
Purtarea măștii generează răspunsuri contradictorii: 42,7% consideră că îi protejează în mare măsură, 28,3% spun că doar în mică măsură, 14,7% deloc, iar 6,1% complet.
Protestele împotriva restricțiilor sunt susținute de 36,4% dintre repondendenți și respinse de 43,4%.
Homosexualitatea și căsătoriile
Căsătoria în cadrul bisericii a persoanelor LGTB este respinsă de 57,1%, un procent destul de scăzut față de anii când Coaliția pentru Familie aduna semnături pentru referendumul privind familia tradițională, și este acceptată de 22,1%, în timp ce 20,8% nu au o opinie.
Și legalizarea căsătoriei între persoane de același sex este privită cu mai multă toleranță, 53,4% ar fi împotrivă și 28,3% de acord. În privința înfierii copiilor de către cuplurile homosexuale, 55,1% nu sunt de acord, dar 25,6% sunt.
Pe de altă parte, 20 % spun că homosexualitatea e o dereglare hormonală, 35,3% că e o preferință sexuală diferită de cea a majorității oamenilor, 28,5% că e un păcat.
Avortul și violul
Avortul este considerat o crimă de 50% dintre repondenți, dar sunt mai puțini cei care l-ar interzice 35,2%. La polul opus 32,8% spun că nu e o crimă, dar se opun interzicerii lui 41%. Este mare procentul care spun că nu știu 23,8%.
Violul nu poatefi justificat indiferent de circumstanțe sunt de părere 83,8%, în timp ce doar 7,2% susțin contrariul.
50,9% dintre cei intervievați nu sunt de acord ca o fată să-și înceapă viața sexuală înainte de 18 ani, iar 24,3% ar fi de acord.
În privința căsătoriei propriilor copii, cea mai mare intoleranță se manifestă față de căsătoria cu
- o persoană care este practicantă a unui cult satanic (78,3%)
- care și-a făcut o operație de schimbare de sex (69,1%)
- homosexuală (64,6%)
- care are antecedente penale (58,5%)
- de etnie romă( 39,7%)
- care este mult mai în vârstă (39,2%).
Studiul a fost realizat în perioada 30 martie- 11 aprilie pe un eșantion de 1430 de persoane, care domiciliază în 126 de localități din mediul urban și rural din toate zonele țării.