Rusia reduce numărul persoanelor cu dizabilități, în timp ce războiul împotriva Ucrainei face sute de mii de răniți

Andrei Vinogradov, activist rus pentru drepturile persoanelor cu dizabilități din Tomsk, prezintă o clădire fără acces pentru scaune cu rotile.

Modificările la legislația rusă privind persoanele cu dizabilități, adoptate după începutul războiului din Ucraina, au făcut și mai dificilă obținerea sau menținerea acestui statut pentru oamenii cu afecțiuni medicale grave, a constatat redacția de investigații a RFE/RL, Systema.

Fiul Oksanei nu vorbește, merge cu dificultate și suferă de epilepsie. La 20 de ani, poate mânca singur, dar nu își poate controla funcțiile corporale.

Cu toate acestea, Oksana, care a cerut ca numele ei de familie să nu fie publicat de teama repercusiunilor, spune că, atunci când fiul ei a împlinit 18 ani, i-a luat un an întreg să convingă autoritățile că tânărul îndeplinește condițiile pentru a fi recunoscut ca persoană cu dizabilități.

Comentează cu amărăciune acest proces: „În Rusia, pentru a obține statutul de persoană cu dizabilități, trebuie să fii sănătos”.

Reguli mai stricte în timp de război

La începutul lui aprilie 2022, la șase săptămâni după ce Rusia a lansat invazia pe scară largă în Ucraina, guvernul președintelui Vladimir Putin a înăsprit și mai mult regulile privind recunoașterea dizabilităților – lucru pe care l-a făcut de mai multe ori în ultimul deceniu.

Noile modificări au survenit în timp ce războiul a dus la creșterea cheltuielilor militare și la intensificarea presiunii asupra bugetului federal.

Motivul financiar pare limpede: noile reguli înseamnă că mai puține persoane pot fi recunoscute ca persoane cu dizabilități și, prin urmare, pot beneficia de asistență socială, ceea ce reduce costurile pentru stat.

Reducerea cu aproximativ 1 milion a numărului persoanelor înregistrate cu dizabilități ar putea aduce statului economii de aproximativ 120 de miliarde de ruble (1,6 miliarde de dolari) pe an, potrivit estimărilor redacției ruse de investigații a RFE/RL, Systema.

La începutul anului 2025, numărul oficial era de puțin peste 11,1 milioane, cu aproximativ 2 milioane mai puțin decât în 2010 și cu aproximativ 1 milion mai puțin decât în 2017, arată documentele oficiale.

Rezidenții unui azil pentru vârstnici și persoane cu dizabilități din Klin, regiunea Moscova, în 2019

Guvernul lui Putin nu publică numărul victimelor din rândul forțelor militare ruse din Ucraina, dar Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale a estimat în luna iunie a anului trecut că peste 950.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți din februarie 2022, fără a preciza câți dintre aceștia au rămas invalizi pe viață.

Agențiile de informații occidentale estimează acum că numărul victimelor rusești depășește cu mult 1 milion, dintre care probabil un sfert au fost uciși, iar restul – răniți.

„Autoritățile au înțeles că războiul va crește numărul persoanelor cu dizabilități”, a declarat un fost specialist în evaluări medicale și sociale, care a vorbit sub condiția anonimatului, de teama repercusiunilor pentru comentarii publice pe această temă. „Așa că au decis să îmbunătățească statisticile și să economisească bani.”

Un sistem conceput pentru a exclude?

Înăsprirea criteriilor de evaluare a dizabilității a început cu mult înainte de invazia pe scară largă a Rusiei.

Modificările introduse în 2014 – anul în care Rusia a ocupat Crimeea și a instigat războiul din estul Ucrainei – au pus accentul pe capacitatea unei persoane de a munci sau de a duce ceea ce oficialii numesc o „viață normală”, chiar și atunci când aceasta suferă de afecțiuni medicale grave.

De-a lungul timpului, modificările suplimentare au făcut ca procesul să devină tot mai birocratic și restrictiv, au declarat pentru Systema unii ruși care au lucrat cu persoane cu handicap.

Decretul guvernamental din aprilie 2022 a ridicat și mai mult ștacheta. Acesta enumeră trei condiții pentru recunoașterea unei persoane ca fiind cu dizabilități:

  • deficiența persistentă a funcțiilor corporale;
  • „pierderea completă sau parțială a capacității sau abilității unui cetățean de a se îngriji singur, de a se deplasa independent, de a se orienta, de a comunica, de a-și controla comportamentul, de a studia sau de a se angaja în activități profesionale”;
  • necesitatea reabilitării.

Totodată, decretul stipulează că o singură condiție nu constituie un motiv suficient pentru recunoașterea unei persoane ca fiind cu dizabilități. Aceasta înseamnă că este necesară o combinație de criterii, o cerință care, potrivit fostului specialist în evaluare medicală și socială, ar putea permite autorităților să refuze statutul de persoană cu dizabilități în aproape toate cazurile.

Chiar și persoanele evaluate cu cel mai mare grad de dizabilitate – Grupa 1 – trebuie să adune periodic documente, să facă examinări repetate și să treacă evaluări medicale și sociale la fiecare doi ani. Persoanele cu dizabilități mai puțin severe trebuie să-și confirme statutul în fiecare an.

Deși decretul permite acordarea statutului de dizabilitate permanentă, specialiștii spun că formularea este suficient de vagă pentru a permite funcționarilor să-l acorde în mod selectiv – sau deloc.

„De parcă stenturile vor dispărea”

Marina, în vârstă de 70 de ani, a fost sfătuită să angajeze un consultant privat care să o ajute să obțină statutul de invaliditate permanentă. Serviciul o costă aproximativ 100.000 de ruble (1.310 dolari).

Are stenturi cardiace, dar trebuie să facă examinări anuale pentru a-și confirma afecțiunea.

„De parcă stenturile ar putea dispărea pur și simplu”, a spus ea.

„Dacă fac angiografie coronariană în fiecare an”, a spus Marina pentru Systema, „voi muri mai repede din cauza testelor decât din cauza unui atac de cord”.

Îți mai recomandăm Putin a ordonat recrutarea a 135.000 de tineri între 18 și 30 de ani, cea mai mare țintă a unei campanii de toamnă din ultimii nouă ani

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.