Un raport prezentat miniștrilor de externe din NATO pe 1 decembrie afirmă că alianța trebuie să se adapteze la noile amenințări, inclusiv „agresiune persistentă a Rusiei" și „ascensiunea Chinei".
Miniștrii au primit raportul în prima parte a unei reuniuni de două zile în sistem videoconferință.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis presei că miniștrii au discutat despre „dezvoltarea militară" a Rusiei în vecinătatea alianței, precum și despre misiunea pe care o desfășoară în Afganistan.
Alianța „va trebui să ia decizii dificile" privind această misiune când miniștrii Apărării se vor reuni în februarie.
Raportul care însumează 67 de pagini prezintă 140 de sugestii despre cum să fie reformată alianța, despre care spune „că trebuie să se adapteze pentru a face față nevoilor într-un mediu strategic mai solicitant".
El notează că după ce NATO s-a confruntat cu o singură mare amenințare în timpul Războiului Rece, acum are în față doi „rivali sistematici" - China și Rusia - precum și „amenințarea de lungă durată a terorismului".
De asemenea, raportul menționează că alianța vestică trebuie să găsească soluții pentru a trece peste utilizarea dreptului de veto al unor state în privința politicilor decizionale, precum a făcut Ungaria privind planurile pentru aprofundarea relației cu Ucraina - stat care nu este membru NATO.
Printre recomandări se mai numără crearea unui organism consultativ pentru a coordona politica privind China, desfășurarea de summit-uri alături de liderii Uniunii Europene și oferirea secretarului general mai multă putere privind bugetul și personalul.
„NATO are nevoie de o dimensiune politică mai puternică pentru a se potrivi cu capacitatea militară", potrivit raportului.
Documentul va fi prezentat șefilor de stat și de guverne din statele NATO la un summit programat în 2021. Recomandările pot fi incluse într-o actualizare a conceputului strategic al NATO, care datează din 2010 și care dorea să vadă Rusia drept un partener.
Stoltenberg a spus că miniștrii au discutat despre „dezvoltarea militară continuă a Rusiei în vecinătate, cât și despre controlul înarmării".
El a spus că NATO își adaptează postura pentru „a răspunde acțiunilor destabilizatoare ale Rusiei" dar miniștrii au agreat că trebui continuat efortul pentru dialog.
Ei și-au exprimat și sprijinul pentru menținerea limitelor privind armamentul nuclear și un regim mai cuprinzător pentru controlul înarmării și încurajarea unui dialog Statele Unite - Rusia după expirarea actualului acord bilateral New Start, în februarie 2021.
„Nu trebuie să ne aflăm în situația în care să nu existe un acord privind numărul de focoase nucleare", a spus secretarul general al NATO.
Privind situația din Afganistan, Stoltenberg a spus că NATO sprijină procesul de pace în timp ce rămâne angajată în misiunea de a ajuta în lupta contra terorismului.
„În timp ce continuăm să analizăm situația din Afganistan, este clar că vom avea în față un punct de cotitură anul viitor", a arătat oficialul.
Alianța riscă un angajament și de mai lungă durată dacă menține misiunea din Afganistan, iar dacă o părăsește există riscul creării unui zone sigure pentru teroriștii internaționali, avertizează Stoltenberg.
„Așadar, există un preț pentru prelungirea șederii, dar există un preț și pentru o ieșire prematură", a arătat el.
NATO are în prezent circa 11.000 de militari din zeci de state staționați în Afganistan. Mandatul lor este de a antrena și sfătui forțele de securitate naționale din Afganistan.
Dar prezența trupelor americane - pe care NATO se bazează pentru sprijin, transport și logistică - va continua să se reducă de la 2.500 la 2.000 de militari din 15 ianuarie.
În urma acordului de pace dintre Statele Unite și talibani, toate trupele străine trebuie să părăsească Afganistanul până la 1 mai 2021, dacă condițiile de securitate vor permite.