Reacția Rusiei după summitul NATO: acuzații de implicare directă în conflict și atac la „cetățeanul român” Maia Sandu

Maia Sandu participă la a treia conferință a Platformei de Sprijin pentru Moldova, în Paris, Franța, 21 noiembrie 2022. După atacurile Rusiei asupra infrastructurii ucrainene, ea a declarat că „nu putem avea încredere într-un regim care ne lasă fără lumină și căldură”.

Președinta Republicii Moldova a fost nominalizată din Rusia cu apelativul „cetăţeanul român Maia Sandu”, de 1 Decembrie. Declarația Moscovei a venit inclusiv în contextul în care oficialii de la Chișinău au participat la Summitul NATO de la București.

Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a prezentat Rusia ca fiind un „investitor” în Republica Moldova și a acuzat Chişinăul că propagă rusofobia.

Într-un răspuns la atacurile asupra infrastructurii ucrainene, care au lăsat R. Moldova fără energie electrică în două ocazii separate, Zaharova a spus că Maia Sandu ar fi cea care și-a lăsat țara „în frig și întuneric”, conform declarațiilor preluate de newsmaker.md.

„Cine a lăsat poporul Moldovei în întuneric și frig? Rusia? Atâția ani de zile de ajutor, de aprovizionare, de furnizare, de tot ce se putea, de găzduire a cetățenilor moldoveni, de oferire de locuri de muncă. Și contribuind la economia Moldovei în toți acești 30 de ani. Cetățeanul român Sandu nu știe aceste lucruri?”, a fost retorica reprezentantei MAE din Rusia.

Joi, de Ziua Națională a României, Maia Sandu a declarat că este fericită să sărbătorescă împreună cu românii de pretutindeni, precizând că România este iubită peste Prut.

Președintele R. Moldova i-a îndemnat pe oameni să-și arate recunoștința deoarece România este „umărul pe care ne putem baza când ne este greu”, iar ajutorul este unul „imens și necondiționat”.

Ce cred moldovenii despre NATO și Rusia

Un sondaj publicat pe 1 decembrie, la Chișinău, arată că circa 45% dintre moldoveni consideră că statutul de neutralitate poate proteja Republica Moldova de o agresiune, în timp ce 41% susțin contrariul, relatează biroul de la Chișinău al Europei Libere.

De altfel, majoritatea oamenilor din R. Moldova (54,5%) nu ar susține aderarea la NATO. Însă, 52% consideră ca fiind bune și foarte bune relațiile cu NATO.

Your browser doesn’t support HTML5

De ce nu dorește Republica Moldova să adere la NATO? Ministrul de externe moldovean: Moldova vrea în UE

Republica Moldova a participat la reuniunea miniștrilor de Externe ai NATO de la București, dar a fost singura dintre toate țările invitate care nu și-a exprimat în mod formal dorința să adere la Alianța Nord Atlantică.

Aflat la reuniune, șeful diplomației moldovene Nicu Popescu a declarat că R. Moldova nu țintește să fie membră NATO.

Asta nu a oprit-o pe Zaharova să acuze „încercările de a planta o imagine ostilă a Rusiei în mintea poporului moldovean prietenos”.

„Constatăm cu regret că Occidentul continuă să antreneze activ autoritățile republicii în campania sa antirusească. Scenariul este similar cu cel implementat în Ucraina: măturarea spațiului informațional de opiniile nedorite, represiunea politică, întreținerea rusofobiei, îndepărtarea de statutul de neutralitate, apropierea de NATO”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe.

Îți mai recomandăm Interviu | Ministrul de externe al Rep. Moldova: România ne ține pe linia de plutire politic, geopolitic, energetic

În plus, circa 75% dintre cetățenii Moldovei consideră ca fiind bune și foarte bune relațiile cu România, SUA (63%) și Ucraina (70%).

Sondajul mai arată un nivel de simpatie scăzut față de Rusia, de puțin peste 20%.

Lavrov acuză SUA și NATO de implicare directă

O altă reacție de la Moscova venită după summitul de la București a fost a ministrului rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov.

El a acuzat Statele Unite și NATO că au jucat un rol direct și periculos în războiul din Ucraina și a declarat că Washingtonul a transformat Kievul într-o amenințare existențială pentru Moscova, pe care nu o poate ignora.

„Dezactivăm instalațiile energetice (din Ucraina) care vă permit vouă (Occidentului) să pompați arme letale în Ucraina pentru a ucide ruși. Așa că nu spuneți că SUA și NATO nu sunt participanți la acest război - voi participați direct. Nu doar cu furnizarea de arme, ci și cu pregătirea personalului - antrenați armata (ucraineană) pe teritoriul vostru”, a spus Lavrov, joi, în timpul conferinței sale anuale de presă, conform Reuters.

Ideile lansate de oficialul rus sunt respinse de țările NATO. Puterile occidentale spun că înarmează și antrenează Ucraina doar ca să se apere și să recucerească propriul său teritoriu, fără intenții teritoriale cu privire la cel rusesc.

Îți mai recomandăm Analiză | NATO la București. O singură voce, interese divergente. Cât va dura războiul?

De asemenea, Serghei Lavrov a acuzat Occidentul că încearcă să folosească conflictul pentru a distruge Rusia, o reinterpretare a unor declarații făcute de unii politicieni europeni, care au spus că vor să se asigure că Rusia nu poate reprezenta o amenințare pentru țările vecine în viitor.

„Discuțiile despre faptul că Occidentul este interesat de un fel de soluționare pașnică nu ne impresionează. Occidentul a anunțat public că nu vrea doar ca Rusia să fie învinsă pe câmpul de luptă. A spus că Rusia ar trebui să fie distrusă cu totul ca jucător.”

„Iar unii chiar organizează conferințe speciale în care speculează cu privire la câte părți să împartă Rusia și cine va conduce fiecare parte”, a mai spus ministrul rus, fără să ofere eventuale dovezi în acest sens.

Îți mai recomandăm Exclusiv | Ministrul de Externe al Lituaniei: Rusia trebuie pedepsită acum, nu peste 5 sau 10 ani

Deși Lavrov a dedicat cea mai mare parte a evenimentului criticării Occidentului, el a precizat că Rusia este deschisă la posibilitatea unor discuții, atât cu Ucraina, cât și cu Statele Unite.

Kievul a spus însă că Rusia s-ar folosi de eventualele discuție privind pacea doar ca o șansă de a câștiga timp și de a-și reconstrui forțele armate.

Ucraina a preciat că va fi pregătită să poarte discuții doar după ce trupele ruse nu se vor mai afla pe teritoriul său, inclusiv Crimeea, anexată ilegal în 2014.