Sănătatea lui Saakașvili s-a deteriorat în închisoare | Drumul de la reformator al Georgiei la deținut politic

Potrivit lui Kipșidze, Saakașvili suferă de talasemie, o afecțiune genetică a sângelui ce nu permite organismului să producă hemoglobină – un tip de proteină. Pentru acest motiv, fostul lider al Georgiei nu ar avea voie să se înfometeze.

„Am vorbit cu doctorii din închisoare pentru o jumătate de oră despre cum va face față nopții. Plănuiesc să îl vizitez luni. Probabil va trebui să îl transferăm la un spital”, a susținut acesta.

Doctorul personal al acestuia a afirmat că efectele grevei foamei asupra lui Saakașvili sunt deja vizibile, printre care faptul că se mișcă mai greu sau are dificultăți în vorbire.

Familia fostului lider al Georgiei, aflată în vizită la închisoarea din Rustavi, unde se află închis Saakașvili.

„Deja îl afectează (boala, n.r.)”, a declarat Kipșidze în fața reporterilor.

Fostul om politic și actual deținut a intrat în greva foamei pe 1 octombrie, după ce a fost arestat și trimis la închisoare. Saakașvili s-a întors în Georgia, la opt ani după ce acesta a părăsit-o, pentru a susține opoziția politică în alegerile municipale. Aceasta a sesizat o serie de nereguli ce țineau de organizarea alegerilor din 2 octombrie și au fost urmate de numeroase acuzații de fraudă.

Portretul unui reformator politic

Saakașvili a absolvit facultatea de drept din cadrul Universității din Kiev în 1992. Și-a continuat studiile în Franța, Italia, Olanda și Statele Unite, iar în perioada 1993 – 1995 a activat într-o firmă de avocatură din New York.

La întoarcerea sa în Georgia, în 1995, el a urcat repede pe scena politică din țară, iar în același an, în noiembrie, a ajuns președintele partidului Uniunea Cetățenilor din Georgia (SMK). Înainte să devină președintele țării, Saakașvili a deținut funcții politice importante, precum cea de ministru al Justiției, fapt ce i-a permis să implementeze reforme la nivelul sistemului juridic din Georgia și să îmbunătățească condițiile din închisori.

În 2004, în urma alegerilor prezidențiale, Saakașvili a fost ales președinte cu 96% din voturi. A început imediat o serie de reforme prin nominalizarea unor oficiali în guvern care să pună capăt corupției endemice din țară și să prevină mișcările separatiste din republicile Abkhazia, Ajaria și Oseția de Sud.

Președintele georgian Mihail Saakașvili (stânga) și noul ministru al economiei georgiene Kakha Bendukidze, în timpul unei conferințe de presă în biroul prezidențial din Tbilisi, 2 iunie 2004.

De-a lungul primului mandat, liderul Georgiei a fost acuzat de abuzuri asupra drepturilor omului și de conducerea țării cu o mână de fier. Cu toate acestea, după masive din noiembrie 2007, Saakașvili a fost reales la scrutinul din 2008 iar partidul său, Mișcarea Națională Unită (UNM), a câștigat majoritatea în Parlament.

Imediat după alegeri a izbucnit conflictul din regiunea Oseția de Sud. Georgia și-a trimis armata împotriva rebelilor separatiști, susținuți militar de Rusia, care a invadat micul stat din Caucaz la scurt timp după aceea. Cele două state au semnat un tratat de încetare a focului imediată, iar Saakașvili a fost criticat în repetate rânduri pentru felul în care a gestionat situația, inclusiv susținerea unui conflict ce nu avea cauză de câștig.

Soldații georgieni părăsesc o bază militară, după ce Rusia a bombardat localitatea Gori, aflată la 80 km de Tbilisi, pe 9 august 2008.

În 2012, „Visul Georgian”, un partid de opoziție din Georgia, a luat naștere, iar la alegerile parlamentare din octombrie 2012, acesta a învins partidul lui Saakașvili, acuzat de abuzuri fizice și sexuale al prizonierilor din închisori. Saakașvili și-a dat demisia și a continuat pentru puțin timp să lucreze ca profesor la Universitatea Tufts din Medford, Massachusetts. În 2018, el a fost judecat în lipsă în Georgia și pus sub acuzare în două procese separate.

Neputând să revină în țară, fostul președinte al Georgiei s-a refugiat la invitația președintelui Ucrainei, Petro Poroshenko, în Odessa, unde a fost numit guvernator al regiunii.

Aici, Saakașvili a pornit o luptă împotriva corupție în rândul autorităților publice și politice din Ucraina, mai întâi prin a-l acuza pe fostul primar al Odessei, Gennady Trukhanov, pentru felul în care folosea fondurile orașului.

În anii următori, în schimb, Saakașvili a fost nevoit să recurgă la compromisuri pentru a putea supraviețui scenei politice din Ucraina și a-și putea implementa reformele dorite.

Saakașvili, fotografiat alături de fostul președinte al Ucrainei, Petro Poroshenko, la Odessa, pe 8 iulie 2015.

Printre acestea se numără și proiectul de autostradă ce leagă orașul Odessa de localitatea Reni, aflată la granița cu România. Deși costul acesteia ar fi fost situat la $4.6 miliarde de dolari, licitația finală a fost câștigată de o firmă de construcții a lui Trukhanov, al cărei preț de construcție a drumului era de 4 ori mai mare.

În timpul unei vizite în Statele Unite, Poroshenko i-a retras cetățenia ucraineană, iar la întoarcerea sa în țară, a fost arestat și deportat în Polonia. Între timp, Saakașvili s-a mutat în Olanda și și-a câștigat cetățenia prin intermediul soției lui.

În 2019, s-a reîntors în Ucraina la cererea președintelui Vladimir Zelenski pentru a conduce Comitetul Executiv pentru Reforme, iar în 2020 și-a anunțat intenția de a se reîntoarce în Georgia, unde a fost și arestat în octombrie 2021. Zelenski a promis că se va implica personal în eliberarea sa.