Salariul mediu net pe economie a fost în decembrie 2023 cu 15% mai mare față de luna decembrie 2022, moment la care salariul mediu calculat era 4.398 de lei, arată datele Institutului Național de Statistică (INS).
La sfârșitul anului trecut, salarii mai mari au fost în trei domenii: IT&C, energie și bănci-asigurări. Pe de altă parte, cele mai mici venituri au fost în turism și domeniul cutură-sport.
Tot anul trecut, cele mai mari creșteri de salarii nete, arată INS, le-au avut cei care lucrează la fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (12.710 lei în decembrie 2023), precum și IT-iștii (servicii în tehnologia informaţiei și servicii informatice) și petroliștii (extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale).
În schimb, angajații din hoteluri și restaurante au beneficiat de cele mai mici majorări ale retribuției lunare (2.825 lei în decembrie 2023). La fel și cei care se ocupă cu fabricarea îmbrăcăminții și produselor din piele.
În graficul de mai jos vedeți evoluția salariului mediu net în principalele domenii de activitate.
În ciuda tendinței generale de creștere a salariului mediu net, în 2023 au fost și sub-domenii în care salariul mediu net a scăzut: fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (-8,8%), extracţia minereurilor metalifere (-6,2%), fabricarea mobilei ori fabricarea autovehiculelor rutiere (între -1,0% şi -3,5%).
În anul 2023, comparativ cu 2022, indicii prețurilor de consum (IPC) au crescut cu 10,4%. Acest lucru situează ritmul de majorare a salariului mediu (15%) din 2023 peste rata anuală a inflației.
În graficul de mai jos vedeți reprezentată evoluția comparativă a salariului net pe economie (Indicele salariului mediu net) și a evoluției prețurilor (Indicele Prețurilor de Consum).
De asemenea, INS mai transmite că Produsul Intern Brut al României a scăzut ușor (-0,4%) în ultimul trimestru al anului 2023 față de trimestrul anterior al aceluiași an.
În schimb, raportat la aceeași perioadă a anului trecut, anume trimestrul IV, PIB-ul a crescut cu 2,9%.
Economia românească e mediocră, dar anesteziată cu fonduri europene
Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, are mai multe explicații pentru cifrele care arată o evoluție economică bună: „În primul rând, avem la dispoziție foarte multe fonduri europene și primim mai mult decât contribuim, asta face diferența dintre noi, de exemplu, și o economie din Vest.”
„Un punct critic ține de absorbția fondurilor prin PNRR, e dezastruos dacă nu se întâmplă. Apoi, războiul din Ucraina a avut și un impact negativ și unul pozitiv: a apăsat în jos încrederea investitorilor, dar a permis tranzitarea de mărfuri”, completează el.
Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia.
Burnete adaugă că „multe afaceri au fost relocate din Ucraina în România. Apoi, am avut un curs valutar stabil și o guvernare cât de cât stabilă.”
Directorul executiv al Concordia atrage atenția asupra riscurilor care pândesc economia românească pe termen lung, în ciuda creșterii economice constante din ultimii zece ani.
„Am ajuns să avem un deficit mare de cont curent și public, acesta va veni la scadență, cineva trebuie să plătească. În contextul actual și cu datele care există acum în piață, nu avem motive să nu sperăm la o creștere economică a României de 3%, anul acesta”, spune el.
Specialiștii spun că majorarea veniturilor salariale a venit și ca urmare a creșterii salariului minim pe economie, stabilit în octombrie 2023 la 3.300 de lei.
Economistul Bogdan Glăvan spune că evoluția bună în cifre a economiei este efectul fondurilor nerambursabile masive primite de România și că, de fapt, performanța economiei e una mediocră.
În acest context, măsurile de majorare a salariului minim sau de indexare a pensiilor nu fac decât să crească inflația.
Profesorul Bogdan Glăvan atrage atenția că cifrele economice „bune” nu arată performanța economică, ci intrarea masivă de fonduri europene nerambursabile.
„Ținând cont că România a primit un transfer de resurse - asistență externă - de 4,4% din PIB, creșterea economică înregistrată de 2% reflectă, în realitate, o evoluție negativă a economiei”, explică Glăvan.
„Am încheiat anul cu a doua cea mai mare rată a inflației din UE, ceea ce reprezintă o altă contraperformanță”, subliniază economistul.
„Având în vedere relativa autonomie energetică, România ar fi trebuit să aibă printre cele mai mici scumpiri ale energiei din UE și, implicit, una din cele mai mici rate ale inflației din Europa”, mai exemplifică el.
Bogdan Glăvan atrage atenția că situația aparent bună din economie este doar una de moment.
„România este asemenea unui pacient schilodit de politici publice greșite și care primește o doză mare de anestezic, astfel încât momentan, și pe parcursul anului 2024, nu simte durerea acestor chinuri”, afirmă economistul.
„Ajutorul extern permite statului să cheltuiască, să creeze locuri de muncă, să dezvolte infrastructura. Când aceste fonduri se vor termina, se vor încheia și proiectele de investiții și locurile de muncă asociate cu ele și veniturile create în lanț de către salariații care au lucrat la aceste proiecte”, atrage atenția Bogdan Glăvan.
Profesorul Cristian Păun atrage atenția că majorarea salariului minim, una din cauzele care explică și majorarea salariului mediu de anul trecut, nu arată o performanță a economiei românești.
Iar profesorul Cristian Păun afirmă că majorarea salariului minim, una din cauzele care explică si majorarea salariului mediu de anul trecut, nu arată o performanță a economiei românești:
„Salariul minim nu are nicio legătură cu mersul economiei sau cu posibilitatea reală de a fi plătit de cel care îl plătește în realitate – consumatorul. Creșterea salariului minim s-a făcut, de cele mai multe ori, în condițiile în care productivitatea muncii a fost în scădere, valoarea adăugată a avut o dinamică mai redusă sau în condițiile în care producția industrială a scăzut și ea semnificativ.”
Cristian Păun adaugă că în ciuda cifrelor pozitive, creșterea economică este una „iluzorie”.
„Creșterea economică s-a făcut mai mult pe datorie și deficit excesiv. Și mult ancorată de consum, nu de investiții sau producție. În PIB regăsim deficitul și datoria publică. La un deficit de 5-7% din PIB, înseamnă că mult din ce adaugi la PIB-ul anual (desigur, valori nominale) se regăsește în această creștere economică iluzorie. Dacă mai împărțim acest PIB crescut destul de artificial - pe bani europeni, pe deficit excesiv, pe împrumuturi - la o populație care scade prin migrație sau spor natural negativ, iluzia bunăstării - dată de PIB/locuitor - este și mai mare. Devenim tigrii universului cu aceleași autostrăzi sau spitale lipsă.”