Salvați de CCR. Inculpați sau condamnați definitiv, scăpați de închisoare pe ușa din spate

Instanțele suspendă executarea pedepselor urmare a deciziei CCR din data de 26 mai 2022 privind întreruperea prescripției, iar condamații cer revizuirea sentințelor.

Cel mai recent caz este al fostului viceguvernator al Băncii Naționale a României, Bogdan Olteanu. El a cerut revizuirea sentinței și punerea în libertate, lucru admis atât de Tribunalul București cât și de Curtea de Apel București prin hotărârile judecătorilor Mihai Alexandru Mihalcea și Greta Ciurtu.

Bogdan Olteanu, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi fost viceguvernator al BNR, a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare, în octombrie 2020, în dosarul numirii lui Liviu Mihaiu guvernator al Administraţiei Deltei Dunării. Fostul demnitar A efectuat un an și zece luni din pedeapsa de cinci ani.

Pretextul invocat de CCR

Prin decizia amintită, CCR a stabilit că România nu a avut legislație care să întrerupă cursul prescripției între data de 26 aprilie 2018 și 26 mai 2022, când CCR a constatat că Legiuitorul nu a făcut nimic pentru a pune în acord normele de drept cu decizia instanței de control constituțional.

În consecință, condamnații au început să calculeze dacă nu cumva faptele lor s-au prescris și cer să fie puși în libertate.

Este și cazul lui Adrian Mititelu, fostul finanțator al FC U Craiova 1948, care a fost eliberat in iulie 2022 din închisoare, unde ispășea o pedeapsă pentru fraudă fiscală. Pe 5 noiembrie 2020, Mititelu a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru evaziune fiscală, în cazul transferului lui Mihai Costea la Steaua, în 2011. Patronul FC U Craiova 1948 a executat 20 de luni din cei 3 ani de închisoare fiind eliberat în urma hotărârii CCR.

Bogdan Olteanu nu este singurul demnitar care a scăpat de închisoare în urma unei decizii a Curții Constituționale.

Eliberat după 6 luni

Fostul ministru al Energiei, Constantin Niță, a fost condamnat, în iunie 2018, la 4 ani închisoare cu executare pentru trafic de influență. Pedeapsa a fost suspendată după 6 luni de detenție de instanța supremă după ce Curtea Constituțională a decis, în noiembrie 2018, cu privire la nelegalitatea constituirii completurilor de cinci judecători de la ÎCCJ.

Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Niţă i-a solicitat omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia, UTI, cu Primăria Iaşi.

Niţă, ex-PSD, ar fi intermediat o întâlnire între Urdăreanu şi fostul primar Gheorghe Nichita în schimbul unui comision de 5% din valoarea contractului. La data de 21 iulie 2013, Niţă Constantin a primit 30.000 euro de la omul de afaceri în incinta unui restaurant libanez dintr-un hotel din Bucureşti.

În februarie 2019, tot instanța supremă a decis anularea condamnării și rejudecarea cazului în faza de apel. Procesul nu s-a terminat, următorul termen fiind stabilit pentru 26 septembrie.

Dan Șova, la eliberarea din arest

Același pretext a fost invocat și de fostul senator PSD Dan Șova care a obținut anularea executării pedepsei. Condamnat definitiv în iunie 2018 de instanța supremă la 3 ani închisoare cu executare, fostul ministru al Transporturilor a fost eliberat din penitenciar după şase luni.

Pedeapsa i-a fost anulată în baza deciziei Curţii Constituţionale care a stabilit că cei cinci judecători care l-au condamnat nu erau specializați în judecarea faptelor de corupție.

După rejudecare, Șova a primit o pedeapsă majorată de 4 ani închisoare, decizia nefiind definitivă.

Rudel Obreja este alt condamnat care a beneficiat de această hotărâre a CCR. Încarcerat în iunie 2018 în urma pedepsei de 5 ani închisoare în dosarul Gala Bute, fostul boxer a fost eliberat în decembrie același an în urma deciziei CCR.

Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării, a contestat și ea condamnarea de 6 ani primită în dosarul Gala Bute, deși nu a fost încarcerată, fiind plecată din țară în Costa Rica.

Practică neunitară

Revenind la cea mai recentă decizie a CCR care a aruncat în aer sute de dosare, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a fost sesizată cu acestă problemă și a fost chemată să explice cum se aplică decizia CCR. Termenul stabilit pentru analiză este de 25 octombrie. Până atunci, fiecare judecător interpretează cum vrea legea. Unele procese se suspendă până la decizia instanței supreme, altele nu. Unii condamnați sunt eliberați din închisori, alții așteaptă decizia ÎCCJ din spatele gratiilor.

Potrivit ÎCCJ, nu doar VIP -urile așteptă să scape de procese sau de condamnări.

- Un casier care a delapidat 7.500 de lei din casieria unui magazin și condamnat la 1 an și jumătate închisoare cu suspendare a cerut același lucru.

• O doctoriță condamnată la 8 luni cu suspendare pentru vătămare corporală din culpă după ce a verificat sumar un pacient a formulat aceeași cerere de închidere a dosarului pe motiv de prescriere a faptelor.
• Un hoț condamnat la 2 ani și 5 luni închisoare în primă instanță a cerut închiderea procesului deoarece s-au prescris faptele, furturile fiind comise în 2017.
• Un alt condamnat pentru fals în înscrisuri la 1 an și 4 luni închisoare, factor poștal de meserie, a fost acuzat că și-a însușit 8.000 de lei din trei mandate de destinatar. A invocat în fața Curții de Apel București prescrierea faptelor în baza deciziei CCR din 26 mai și procesul a fost suspendat până la pronunțarea ÎCCJ.
• Mai mulți condamnați pentru spălare de bani și evaziune fiscal, care au produs un prejudiciu de 4,9 milioane de lei la bugetul de stat și condamnați la pedepse între 2 și 9 ani închisoare, au solicitat și ei închiderea procesului pe motiv că s-au prescris faptele în urma deciziei CCR.
• Mai mulți funcționari dintr-o primărie din județul Olt, alături de oameni de afaceri locali au fost condamnați în primă instanță la pedepse între 4 ani și 6 luni închisoare cu executare și 2 ani cu suspendare pentru constituire de grup infracțional organizat după ce au fraudat bugetul localității prin metoda lucrărilor fictive. Cu toții au cerut încetarea procesului.
• Cinci traficanți de minori au angajat mai multe tinere într-un club unde întrețineau relații sexuale cu clienții. Faptele s-au petrecut în perioada 2005 – 2016. Au fost condamnați în primă instanță la pedepse între 5 și 6 ani închisoare. În urma deciziei CCR, au cerut sesizarea instanței supreme pentru a interpreta hotărârea și au cerut să se constate că faptele s-au prescris.