6 state de care depinde soarta Casei Albe. De ce se lungește deznodământul alegerilor

Deși urnele s-au închis, iar în multe state americane este deja clar în ce tabără vor vota electorii desemnați să reprezinte votul popular, mai este încă mult până la stabilirea unui câștigător. Pentru că în unele state încă se numără voturile, iar altele nici măcar nu s-au apucat de numărat voturile exprimate anticipat, prin corespondență sau în persoană.

Șase sunt însă statele pe care toată lumea stă acum cu ochii, pentru că rezultatele de aici vor stabili cine ocupă Biroul Oval de la Casa Albă în următorii patru ani. Joe Biden are nevoie să câștige trei dintre ele și să nu piardă în cele în care încă se mai numără voturi, în timp ce Donald Trump ar avea nevoie să câștige patru din aceste state, pentru a-și asigura pragul victorios de 270 de voturi ale electorilor.

UPDATE: Pennsylvania a fost câștigată de Joe Biden, arată proiecțiile instituțiilor media americane. Biden devine astfel matematic al 46-lea președinte al SUA, strângând deja 273 de electori. Donald Trump nu mai poate recupera, matematic, diferența de voturi.

UPDATE: Joe Biden a preluat conducerea la numărătoarea voturilor în toate cele patru state-cheie rămase de adjudecat.

UPDATE: Două din cele șase state-cheie sunt proiectate să fie câștigate de Joe Biden: Wisconsin (10 electori) și Michigan (16 electori). Aici numărătoarea oficială a voturilor era aproape finalizată.

Sistemul electoral american presupune că fiecare stat are un colegiu electoral, format din tot atâția membri câți reprezentanți ai statului respectiv se află și în Congres. Electorii sunt obligați să voteze cu cel care a obținut cele mai multe voturi la urne în statul respectiv. Practic, nu numărul absolut de voturi la urne contează, ci câștigarea statelor, ceea ce poate duce la electori mai mulți sau mai puțini pentru un candidat. De aceea, există riscul ca un candidat care a pierdut la votul popular să iasă câștigător la numărul de electori, așa cum s-a întâmplat în 2016 chiar cu Donald Trump.

• Arizona (11 electori): Joe Biden 49,5%, Donald Trump 48,9%. Au mai rămas de numărat 1,3% din voturi. Biden conduce cu 20.573 de voturi. Este un stat considerat republican, însă în ultimii ani electoratul și-a modificat preferințele, iar lupta bipartizană a devenit aici foarte strânsă. În 2016, Trump a luat Arizona cu doar 4% peste Hillary Clinton.
• Georgia (16 electori): Joe Biden 49,4%, Donald Trump 49,3%. Au mai rămas de numărat sub 1% din voturi. Biden conduce cu 7.248 voturi. Georgia este un stat tradițional republican, însă a devenit în ultimii ani disputat de democrați, care se bazează mai ales pe voturile din Atlanta. În 2016, Trump a câștigat statul cu doar 5% în fața lui Clinton.
• Nevada (6 electori): Joe Biden 49,8%, Donald Trump 48%. Mai sunt de numărat 7% din voturi. Biden conduce cu 22.657 de voturi. Este un stat-balama tradițional, adică se schimbă între democrați și republicani. A fost câștigat însă aproape mereu în istoria alegerilor americane de candidatul care a ajuns în final și la Casa Albă. Una dintre cele două excepții istorice – 2016, când Hillary Clinton a câștigat Nevada cu un avans minuscul de 2% în fața lui Donald Trump.
• Pennsylvania (20 de electori): Joe Biden 49,6%, Donald Trump 49,1%. Mai sunt de numărat sub 4% din voturi. Biden conduce cu 34.414 de voturi. Și acest stat este tradițional democrat, însă la fel ca Michigan a fost „furat” de Trump în 2016, tot la o diferență minusculă față de Hillary Clinton – în jur de 0,7%.
• Michigan (16 electori): Joe Biden 47,7%, Donald Trump 45,2%. Mai sunt de numărat sub 1% din voturi. Statul face parte din așa-numitul „zid albastru” al democraților. Michigan a votat cu democrații din 1992 încoace, cu o singură excepție: Donald Trump l-a câștigat la mustață, în 2016, cu circa 0,2% avantaj la voturi.
• Wisconsin (10 electori): Joe Biden 49,6%, Donald Trump 48,9%. Mai sunt de numărat aproape 2% din voturi. Tot un stat cu tradiție democrată, care a fost însă dată peste cap de Donald Trump și votanții săi, în 2016, la o diferență de doar 0,8% față de contracandidata Hillary Clinton.

Deocamdată, Joe Biden a devenit cel mai votat președinte din istoria Americii, cu circa 70 de milioane de voturi. El l-a depășit pe Barack Obama și are aproape 4 milioane de voturi mai mult decât a obținut Hillary Clinton în 2016. Însă nu numărul absolut al voturilor la urne determină neapărat câștigătorul Casei Albe.

5 lucruri despre cum e ales președintele SUA

De ce durează atât până când aflăm câștigătorul

Acum 20 de ani, cu o oră înainte de închiderea urnelor pe Coasta de Est, inclusiv în Florida, stat important în sistemul colegiilor electorale, televiziunile dădeau deja câștigătorul Casei Albe: democratul Al Gore. Câteva ore mai târziu retrăgeau știrile, dând dezmințiri că de fapt George W. Bush câștiga alegerile. Cursa lui Gore cu Bush a fost extrem de strânsă, în noiembrie 2000. Atât de strânsă că s-a ajuns ca o instanță să dispună renumărarea voturilor în Florida, lucru care a durat încă 36 de zile.

Bush a fost declarat oficial câștigătorul alegerilor din 2000 abia pe 12 decembrie, după ce Curtea Supremă a intervenit și a dispus încheierea numărătorii voturilor din Florida. 20 de ani mai târziu, ne aflăm din nou într-un moment în care cursa pentru președinția SUA nu este cu final clar.

Din mai multe motive, electoratul american a devenit tot mai polarizat și divizat în ultimii 20 de ani. Acest lucru înseamnă că, cel puțin la alegerile naționale, diferențele dintre câștigător și perdant sunt mult mai mici față de scrutinurile trecute. Nu mai sunt victorii categorice și durează mai mult până când apare un rezultat clar.

Mai mult, trebuie ținut cont că rezultatele de până acum nu sunt oficiale, ci sunt făcute de instituțiile media americane, care se bazează pe un algoritm de calcul care ține cont de statistici istorice de vot, exit-poll-uri și numărători ale voturilor aflate încă în desfășurare.

Ce e diferit în acest an?

Ca în toate alegerile din lume, și în SUA cele mai multe voturi sunt date de cetățeni în persoană. Nu și anul acesta. Pandemia de coronavirus a făcut ca statele americane să permită alegătorilor să voteze prin poștă. Iar votul prin poștă a ajuns în 2020 la proporții istorice. Circa 64 de milioane de americani și-au exprimat votul prin corespondență, aproape dublu față de alegerile trecute.

Numărătoarea voturilor trimise prin poștă consumă mai mult timp decât numărătoarea voturilor date în persoană, la secțiile de vot. Implică verificarea registrelor electorale și a semnăturilor de pe plicul cu voturile. De asemenea, trebuie verificată data poștei de pe plicul cu votul, pentru ca nu cumva să depășească deadline-ul legal.

Unele state au reguli diferite legate de până când pot fi acceptate voturile prin corespondență, precum și reguli diferite legate de când anume se numără aceste voturi venite prin poștă.

În Carolina de Nord, autoritățile numără deja de câteva săptămâni voturile prin poștă, iar rezultatele vor fi date odată cu voturile la secții, până la finalul zilei de 4 noiembrie.

În Pennsylvania însă, autoritățile controlate de republicani au blocat numărarea voturilor venite prin poștă înainte de ziua alegerilor. Asta înseamnă că mai sunt multe voturi de numărat după închiderea urnelor.

Mai mult, republicanii au mers în instanță și au cerut blocarea numărătorii voturilor venite prin poștă cu trei zile mai târziu de data alegerilor (adică voturi trimise legal, dar întârziate din cauza poștei). Curtea Supremă a respins însă demersul republican, așa că voturile respective vor putea fi luate în calcul, deci numărătoarea finală în acest stat se va întinde până vineri.

Pennsylvania este un stat crucial pentru determinarea câștigătorului alegerilor

Michigan și Wisconsin sunt alte două state unde oficialii nu au avut voie nici măcar să proceseze voturile venite prin poștă, înainte de ziua alegerilor. În Wisconsin, Curtea Supremă a decis blocarea numărării voturilor venite prin poștă după data alegerilor.

Mai sunt voturile „absenților”

Cetățenii americani care nu sunt fizic prezenți la domiciliul unde sunt înregistrați să voteze pot vota în alte părți. Este o excepție la care apelează militarii, diplomații sau alți oficiali americani staționați în străinătate, care știu că în ziua alegerilor nu vor fi la domiciliu în State.

În trecut, acești alegători erau obligați să declare cu mult timp înainte această situație și să dea un motiv întemeiat pentru absența lor. Acum, în pandemia de coronavirus, mai multe state au schimbat regulile și alegătorii nu mai trebuie să dea un motiv întemeiat, ci pot trimite voturile prin poștă ca și cum nu ar fi la domiciliile lor unde sunt înregistrați să voteze.

În 2000, aceste voturi au fost cruciale pentru victoria din Florida a lui George W. Bush, care a câștigat cursa la nivel de stat cu doar 537 de voturi.

Birocrația și colegiile electorale

Noțiunea că avem un câștigător oficial al alegerilor imediat după alegeri este falsă. Rezultatele sunt neoficiale, calculate de presa americană, însă de obicei sunt acceptate de candidații la președinție.

Sistemul colegiilor electorale presupune că cine obține minimum 270 de voturi din totalul de 538 de voturi ale electorilor este oficial președinte. Sistemul se bazează pe rezultatele votului la urne, însă rezultatele la votul electorilor pot fi răsturnate, din cauza diferențelor între numărul electorilor fiecărui stat.

De aceea, de cinci ori în istoria SUA, pierzătorul la votul popular al americanilor la urne a ajuns președinte, pe baza numărului de electori câștigați din statele unde a ieșit pe primul loc. Donald Trump a ajuns președinte în 2016, deși Hillary Clinton a obținut aproape 3 milioane de voturi ale cetățenilor mai mult.

Declarația oficială de vot a colegiilor electorale vine cam cu 6 săptămâni după închiderea urnelor, pe 3 noeimbrie. Colegiile se reunesc pe 14 decembrie să își oficializeze voturile, apoi noul Congres ales se reunește tocmai pe 6 ianuarie 2021 să oficializeze aceste voturi din Colegiile Electorale din fiecare stat american.

În toată această perioadă de după încheierea votului propriu-zis, al cetățenilor, pot apărea tot felul de ambiguități și portițe juridice, care pot amâna declararea unui câștigător.

De exemplu, după ce un stat și-a terminat numărătoarea voturilor, rezultatul trebuie validat de legislatura locală, de guvernator. Abia apoi electorii statului respectiv se pot reuni în Colegiul Electoral, alături de electorii din celelalte state, pentru a declara câștigătorul la nivel național. Dar dacă legislatura la nivel federal contestă rezultatul alegerilor, din motive politice, asta poate duce la amânarea întrunirii Colegiului Electoral, ceea ce duce la amânarea votului din Colegiu și a ratificării sale de către Congres.

Un singur lucru este sigur deocamdată. Conform Constituției SUA, pe 20 ianuarie 2021 va avea loc învestirea președintelui SUA pentru următorii patru ani. Acum, e deocamdată neclar cine va fi acesta.