Aderarea României la Schengen, pe ordinea de zi provizorie a Consiliului JAI. Europarlamentar: Ultimul tren pleacă în decembrie

Atât președinția spaniolă a UE, cât și Comisia Europeană au anunțat în repetate rânduri că atât România cât și Bulgaria ar trebui primite în Schengen.

Mai mult, Parlamentul European a adoptat în luna iulie a acestui an o rezoluție în care susține aderarea celor două țări la spațiul de liberă circulație și-și exprimă „regretul profund cu privire la rezultatul deliberărilor Consiliului din 8 decembrie 2022”.

În urmă cu un an, respingerea celor două țări a fost făcută „fără a fi prezentată nicio justificare legală legată de criteriile de aderare”, spune textul rezoluției PE, care vorbește de un rezultat „motivat mai degrabă de campaniile politice interne naționale decât de criteriile efective de aderare”.

JAI este alcătuit din miniștrii Justiției și de Interne ai celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. Printre atribuțiile acestui consiliu se numără și acceptarea sau respingerea aderării la spațiul Schengen.

Aderarea României și Bulgariei la zona de liberă circulație din Europa s-a aflat pe ordinea de zi a JAI și în 2022, când Austria s-a opus. Pentru ca un nou stat să fie acceptat în spațiul Schengen este nevoie de vot unanim.

Anunțul privind includerea pe ordinea de zi a ședinței din 5 decembrie a acestei teme a fost făcut de europarlamentarul USR Vlad Gheorghe, după ce Consiliul UE și-a făcut publică agenda provizorie.

„Mentionarea în agenda Consiliului este aproape identică faţă de cea de anul trecut, de la şedinţa în care veto-ul Austriei ne-a ţinut la cozile Europei încă un an”, a scris Vlad Gheorghe, luni, pe Facebook.

El a mai spus că „este ultimul tren pentru ţara noastră”.

„Rămâne să vedem dacă toată presiunea pusă de Comisie, de Parlament, de fiecare dintre noi a funcţionat şi România va fi parte din spaţiul liber de circulaţie european, aşa cum merită încă din 2011”, a completat Gheorghe.

Analist: O presiune binevenită, chiar dacă fără garanții

Specialistul în comunicare politică Radu Magdin spune că „apelul german paneuropean” din ultimele zile pentru încheierea situației României și Bulgariei privind intrarea în Schengen s-a făcut auzit.

El menționează noul refuz al Austriei cu privire la extinderea spațiului Schengen, dar afirmă că punerea subiectului pe agendă „este un element de presiune”.

„Chiar dacă poți să te pomenești iarăși cu un blocaj, totuși este bine că este o presiune în formă continuată asupra Austriei”, subliniază analistul român.

„Cred că, în momentul de față, Uniunea Europeană suferă de multiple momente în care coeziunea este afectată de diferiți cai nărăvași din capitale și, deși este un drept politic al fiecărei capitale în parte de a se manifesta periodic la blocaj, tot așa ar trebui să se înțeleagă că nici România și Bulgaria - în contextul în care au dreptate conform tratatelor și conform evaluatorului, care este Comisia Europeană - nu pot fi ținute la nesfârșit în afara Schengen, pentru că îndeplinim criteriile cu pricina”, explică Radu Magdin.

„Deci, o văd ca un element de presiune, fără garanții, pentru că într-adevăr nu ai în momentul de față garanții cu privire la succesul acestui demers, dar este bine că se continuă această operațiune de șarm și de creștere a criticilor”, adaugă el.

Magdin mai spune că România este „împărțită” în ceea ce privește reacțiile cu privire la refuzul Austriei: „Și este bine că este împărțită, pentru că austriecii văd atât o variantă românească mai în forță, cât și o variantă care face presiune asupra Vienei pentru a ne da dreptate. Un polițist mai bun și un polițist mai rău, dar legitim.”

Însă, cu privire la anunțul privind punerea subiectului pe agenda Consiliului JAI, specialistul în comunicare politică spune că ar fi simțit nevoia unei comunicări mai „instituționale”, în detrimentul unei „semnalări publice” din partea unuia dintre europarlamentarii români.

„Simțeam nevoia ca, în cazul în care era un demers național de comunicare strategică, să fi văzut o comunicare instituțională în acest sens, care putea să fie prudentă, fără să ridice mari speranțe, dar în orice caz să prevină speculațiile”, argumentează Radu Magdin.

Ce înseamnă includerea pe ordinea de zi?

Eventuala punere pe agendă nu presupune și exercitarea unui vot pe subiectul aderării României și Bulgariei.

Pe 5 decembrie, la cererea României, se va discuta dacă se va vota subiectul aderării celor două țări.

Spatiul Schengen reprezintă o zonă de liberă circulație, unde controalele la frontierele interne ale statelor semnatare au fost eliminate și a fost creată o singură frontieră externă, la care controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare.

Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre fără a trece prin controale la frontieră.

În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci sau a studia sau pentru a-și vizita familia și prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta.

Se estimează că europenii fac anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spațiului Schengen, ceea ce aduce de asemenea beneficii considerabile turismului și sectorului cultural.

Spațiul Schengen a început în 1985 ca proiect interguvernamental între cinci țări ale UE – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – și s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.

Schengen este numele unui mic sat din Luxemburg, situat la frontiera cu Germania și Franța, unde Acordul Schengen și Convenția Schengen au fost semnate în 1985 și, respectiv, în 1990.

Apartenența la un spațiu fără controale la frontierele interne înseamnă că țările membre UE nu fac verificări la frontierele lor interne, cu excepția cazurilor unor amenințări specifice, și că fac controale la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite.

Setul de norme care reglementează spațiul Schengen se numește Codul frontierelor Schengen.

În prezent, spațiul Schengen acoperă peste 4 milioane de kilometri pătrați, cu o populație de aproape 420 de milioane de persoane, și include 27 de țări, adică 23 dintre cele 27 de state membre ale UE și toate statele membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb: Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

Pe 1 ianuarie 2023, Croația a devenit cea de a 27-a țară membră cu drepturi depline a spațiului Schengen.

Controalele la frontierele interne cu Bulgaria, Cipru și România nu au fost încă eliminate, iar Irlanda nu face parte din spațiul Schengen.