Cine și de ce vrea să schimbe Legea psihologului din România? Un proiect dezbătut în Senat stârnește rumoare între specialiști

Petruț Dociu este psiholog oncolog și unul dintre specialiștii care au luat poziție cu privire la proiectul de lege privind exercitarea profesiei de psiholog. Documentul e acum în dezbatere la Senat, fiind prima cameră sesizată.

El a inițiat o petiție pentru retragerea proiectului, care a fost semnată – până la ora publicării acestui articol – de peste 10.000 de psihologi.

Aceștia spun că, dacă legea trece de Parlament și va fi aprobată de președinte, ar putea crește costurile pentru ora de psihoterapie, pentru că specialiștii vor da mai multe examene, care vor fi plătite, și vor petrece mai mulți ani în formare și în practică până să devină specialiști.

În prezent, o oră de psihoterapie costă între 200 și 350 de lei, în funcție de cabinetul de psihologie în care pacientul merge la terapie.

Asigurații din România au dreptul la o ședință de psihoterapie pe săptămână decontată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, iar anual sunt decontate de CNAS maximum 12 ședințe.

„Prin impunerea unor bariere disproporționate de acces și menținere în profesie, proiectul reduce oferta de servicii psihologice și mută costurile din zona prevenției, cu impact bugetar redus, în zona intervenției de criză, cu impact bugetar ridicat, iar în final vor fi afectați pacienții”, spune Petruț Dociu.

El afirmă că proiectul diferă mult față de varianta discutată în perioada iulie - august 2024 la Colegiul Psihologilor din România, când psihologii practicieni au trimis peste 800 de amendamente, care acum se regăsesc doar parțial în document.

De exemplu, cei care vor să devină psihologi cu drept de liberă practică vor trebui ca, după terminarea studiilor, să susțină un examen standardizat la nivel național, organizat cel puțin o dată pe an de Colegiul Psihologilor din România, prevede proiectul privind exercitarea profesiei de psiholog aflat la Senat.

Până acum proiectul a primit avizul Consiliului Economic și Social, Consiliului Legislativ și Consiliului Fiscal. Toate au fost avizate pozitiv cu observații. Mai e necesar avizul Guvernului.

Psihologii și psihoterapeuții practicieni susțin că modificările vor schimba modul în care viitorii lor colegi vor intra în profesie și le va îngreuna parcursul profesional.

De altfel, și Asociația Studenților Psihologi din România a criticat proiectul. Studenții sunt nemulțumiți de faptul că gradele profesionale de psiholog vor fi reconfigurate și că vor fi introduse examene obligatorii standardizate.

În ultimii zece ani, la facultățile de psihologie concurența a fost, în medie, de peste 20 pe un loc. Cea mai mare a fost în 2025: 27 pe un loc, la Facultatea de Psihologie a Universității din București.

Totodată, unii dintre psihologii practicanți vor trebui să o ia de la capăt din cauza neclarității privind gradele din profesie. Nu e limpede nici ce se întâmplă cu psihologii care sunt în prezent în supervizare.

Pragul „discriminatoriu” pentru a profesa

Însă, dintre toate prevederile, cea mai deranjantă pentru practicienii și studenții din domeniu este cea care condiționează vechimea profesională de venituri.

Astfel, vechimea în muncă este recunoscută dacă psihologul are un venit anual egal cu cel puțin 12 salarii minime brute (48.600 de lei în prezent).

Măsura a fost impusă de Consiliul Colegiului Psihologilor din România, acolo unde a fost realizat proiectul. Nici aici, nici în expunerea de motive a proiectului nu este justificată nevoia acesteia.

Propunerea îi nemulțumește în special pe studenți, deoarece, mai ales în primii ani de profesie, ei au mai puțini pacienți.

Acest lucru, spun psihologii, îi va alunga din meserie pe cei care nu obțin veniturile necesare atingerii pragului, mai ales dacă sunt voluntari în anumite proiecte.

Avocata Diana Dobrin, specializată în Dreptul Muncii, spune că măsura aduce limitări nejustificate sau chiar arbitrare ale dreptului de a practica profesia de psiholog – una liberală și independentă.

„De exemplu, cea cu venituri anuale de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară nu are justificare, reprezintă o încălcare a dreptului la muncă, creează o discriminare între psihologi și alte profesii sau meserii și descurajează voluntariatul și munca cu normă parțială”, spune avocata.

Psihologul Petruț Dociu spune și el că recunoașterea vechimii în muncă numai dacă veniturile sunt la nivel de 12 salarii minime brute îi pune în dificultate pe psihologii care fac voluntariat sau lucrează cu pacienți vulnerabili (și au onorarii reduse).

„Vechimea lor va fi «ștearsă» dacă nu ating pragurile financiare impuse de articolul 45. Pentru un proaspăt absolvent sau un psiholog aflat în primii ani de carieră, cu puțini clienți și costuri mari (chirii, supervizare, teste, cursuri pentru credite de formare), aceasta înseamnă că poate profesa ani de zile fără ca aceștia să fie considerați vechime, fiind blocat în promovarea la grade superioare”, mai arată Petruț Dociu.

Avocata Diana Dobrin a observat că, tot legat de dreptul la muncă, nu mai există posibilitatea psihologului de a colabora cu multiple forme de exercitare a profesiei, adică să practice mai multe metode terapeutice, chiar dacă unii au mai multe formări.

„Faptul că un psiholog poate să colaboreze patru ore cu o clinică și încă patru ore cu o altă formă de exercitare a profesiei reprezintă un avantaj și pentru psiholog, și pentru beneficiarii serviciilor, mai ales în contextul în care în România nu sunt suficienți psihologi practicieni.”

Ce spune Colegiul Psihologilor din România

Președintele Colegiului Psihologilor din România (CPR), Constantin Crasner, spune că proiectul de la Parlament a fost făcut de un grup de lucru de la CPR, dar că acum nici specialiștii nu îl vor mai susține.

Cu toate că e nevoie de o schimbare a legii privind profesia psiholog, Crasner recunoaște că proiectul e un eșec.

„Comunitatea profesională constată foarte multe lucruri mai puțin bune în acest proiect. Timp de o lună de zile, în 2024, proiectul a fost pus în dezbatere publică, au fost primite 800 de propuneri din partea psihologilor, dintre care grupul de lucru a integrat o parte dintre ele. Forma finală a proiectului nu a mai fost supusă dezbaterii convenției naționale”, spune el.

„În realitate, nu au fost întrebate toate asociațiile profesionale. Faptul că nu au fost dezbateri și acest proiect nu a fost dezbătut cum trebuie a dus la reacția comunității care îl respinge în prezent”, recunoaște Constantin Crasner.

Președintele CPR spune că ar trebui schimbat numărul de ani de studii pentru psiholog, pentru că, prin procesul Bologna, numărul de ani de studii pentru licență s-a redus la trei ani.

„În momentul de față, în Europa, federația asociațiilor de psihologie promovează niște standarde de formare de trei ani licență, doi ani masterat și un an activitate supervizată. În România am acceptat procesul Bologna, dar a rămas accesul în profesie numai cu licență, adică trei ani de studii. De aici întreaga dezbatere: «cum facem accesul în profesie cu trei ani licență? sau trei ani plus doi de masterat?»”, spune el.

„Cu acest proiect de lege venim și schimbăm accesul în profesie, în condițiile în care România, ca parte a UE, are o lege care spune că accesul se face cu trei ani de studii. Asta e o problemă care s-a dorit să fie schimbată, adică accesul în profesie să se facă după cinci ani de studii. Și de aici toată această dezbatere”, spune Crasner.

Președintele CPR spune că, în loc de proiectul de la Parlament, există varianta modificării actualei legi 213/2004 – privind profesia de psiholog.

Asociația Psihologilor din România: „Profesia de psiholog trebuie schimbată”

Psihoterapeutul Petruț Dociu susține că tinerii vor fi descurajați să urmeze această meserie și din cauza costurilor provenite de la multe examene plătite și ore de pregătire.

În plus, Colegiul Psihologilor din România (CPR) va fi în situația de a recunoaște masteratele urmate de psihologi la universități, ceea ce intră în conflict cu faptul că acestea sunt recunoscute deja de Ministerul Educației.

„Prin subordonarea de facto a instituțiilor universitare față de Colegiul Psihologilor, care este o entitate privată, statul pierde autoritate financiară, politică și socială asupra formării profesionale, permițând transferul unei părți din controlul asupra resursei umane calificate către un actor privat cu interese proprii”, mai spune Petruț Dociu.

Pe de altă parte, profesorul Florin Sava, de la Asociația Psihologilor din România, susține că proiectul de la Parlament nu este perfect, dar că e necesară o schimbare în privința profesiei de psiholog.

„În prezent, poți să rămâi toată viața în supervizare, chiar dacă nu se întâmplă acest lucru în realitate, adică nu te mai supervizează nimeni, și nu există niciun control”, explică Florin Sava una dintre problemele pe care le vede acum cu profesia de psiholog.

Sava spune că proiectul de la Parlament prevede ca psihologul să urmeze și o specializare la masterat, pentru că cei trei ani de licență nu sunt suficienți.

În principiu, Asociația Psihologilor din România susține proiectul, asta pentru că a avut loc o consultare între membri și mai mult de jumătate au fost de acord cu proiectul.

„Dar proiectul poate fi îmbunătățit prin amendamente”, adaugă el.

Psihologul Florin Sava mai spune că proiectul i-a nemulțumit pe mulți specialiști din cauza unei proaste comunicări în privința schimbărilor aduse prin noul proiect de lege.

În România sunt peste 30 de asociații ale psihologilor de diverse specializări care fac cursuri de formare pentru psihologi.

60% dintre cei 38.000 de psihologi înregistrați în România sunt în supervizare – adică au un psiholog senior care îi ghidează, potrivit datelor de la Colegiul Psihologilor din România.

Proiectul din Parlament prevede ca, în maximum șase ani, aceștia să devină autonomi. În acest timp, ei trebuie să urmeze cursuri și să dea examene, altfel își vor pierde dreptul de a profesa.

Conform regulilor curente, un psiholog devine autonom în zece ani de când intră în supervizare.

În România, Colegiul Psihologilor recunoaște 200 de tipuri și forme terpeutice pe care specialiștii le pot practica, în timp ce în lume sunt peste 400.

Psihopedagogia specială, lăsată pe dinafară

Prin noul proiect, psihopedagogia specială este exclusă de la a mai fi recunoscută de Colegiul Psihologilor din România, au mai observat cei care critică proiectul.

„Psihopedagogii sunt plasați într-o zonă gri, existând riscul ca formarea lor specificăDe exemplu: logopedie sau terapie comportamentală aplicată (ABA). să nu mai fie recunoscută dacă nu se aliniază rigid noii nomenclaturi administrative. În legislația actuală și în practica universitară (sub egida Ministerului Educației), psihopedagogia specială este o specializare distinctă, cu curriculum axat pe intervenții terapeutice și compensatorii”, spune psihologul Petruț Dociu.

„Prin noile prevederi, psihopedagogii riscă să nu mai fie recunoscuți de CPR dacă diploma lor de licență nu poartă titlul generic de «psiholog», ignorându-se natura interdisciplinară a formării lor”, completează acesta.

Unii dintre parlamentarii semnatari își retrag semnăturile

Proiectul a plecat de la Colegiul Psihologilor din România și a fost semnat de 13 parlamentari USR, doi parlamentari UDMR, doi parlamentari de la minorități, doi parlamentari PSD și un parlamentar PNL.

Parlamentarii USR au decis că își vor retrage semnăturile în februarie, atunci când începe o nouă sesiune parlamentară, din cauza dezbaterilor și nemulțumirilor apărute în spațiul public.

Unul dintre cei care nu mai vor să susțină proiectul este Cristian Brian, deputat USR.

„Sunt prea multe probleme de fond pentru a merge mai departe. Consider că acest subiect trebuie reluat ulterior printr-o consultare mai largă a psihologilor”, spune Cristian Brian.

El spune că, din cei 13 parlamentari USR care au semnat proiectul, jumătate își vor retrage semnăturile.

Corina Atanasiu, deputată USR, spune și ea că își va retrage semnătura: „Sunt foarte multe observații trimise pentru acest proiect, sunt multe probleme cu acest proiect și trebuie lămurite”.

Deputatul USR Bogdan Rodeanu spune că proiectul se află pe circuitul legislativ și acum e un prilej bun să se dezbată „dacă vrem un control mai bun în această profesie”, pentru că „au apărut mulți șarlatani”.

Susține că proiectul a venit de la Colegiul Psihologilor din România, iar mai mulți parlamentari l-au semnat.

„După ce a intrat proiectul în Parlament și l-am semnat a început un tăvălug de critici și nemulțumiri din toate părțile. Eu nu am văzut o dezbatere cu inițiatorii și criticii acestui proiect la aceeași masă.”

„Proiectul va fi dezbătut în comisiile de specialitate ale Parlamentului, proiectul poate fi reglat prin amendmente. Sănătatea mintală și stabilitatea emoțională a poporului român sunt elemente de siguranță națională”, afirmă deputatul USR.

„Avem cazuri în care așa-ziși profesioniști ai acestui corp profesional fac abuz de diplomă sau de calitatea pe care o au prin codul deontologic. Pe lângă oameni pregătiți și cu dăruire, avem tot felul de impostori și de șarlatani în această zonă”, a spus Bogdan Rodeanu.

El mai susține că este nevoie de reformă în domeniul psihologiei din cauză că a văzut multe cazuri de înșelăciune.

„M-am săturat de personaje care termină o facultate de trei ani, au studiat un curs de hipnoză în anul II, apoi au mai făcut un curs de medicină holistică și acum măresc extremitățile corpului prin hipnoză cu 300 de lei ședința”, spune parlamentarul USR.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.