Un judecător de la Pitești „desființează” Secția Specială în baza deciziei CJUE

Decizia a fost luată în baza hotărârii recente a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) care a răspuns la o serie de întrebări ale judecătorilor români privind legalitatea înființării SIIJ. Curtea Europeană a stabilit că recomandările din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) sunt obligatorii, iar Comisia Europeană considera încă din Raportul MCV din 2018 că această secție ar putea fi utilizată ca instrument suplimentar de intimidare a magistraților și de exercitare de presiuni asupra acestora. În cadrul MCV, Comisia recomandă alinierea la opiniile GRECO-Grupul Statelor împotriva Corupției și ale Comisie de la Veneția, amândouă defavorabile acestei secții.

Decizia de luni a Curții de Apel Pitești arată că:

„Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie din cadrul Ministerului Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și nu este însoțită de garanții specifice care să permită, pe de o parte, să se înlăture orice risc ca această secție să fie folosită ca instrument de control politic al activității respectivilor judecători și procurori susceptibil să aducă atingere independenței acestora și, pe de altă parte, să se asigure că respectiva competență poate fi exercitată în privința acestora din urmă cu respectarea deplină a cerințelor care decurg din articolele 47 și 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”, se arată în decizia definitivă a Curții de Apel Pitești.

Judecătorii Curții de Apel Pitești au admis, luni, contestația formulată de o asociație de proprietari din județul Argeș, care reclamase un magistrat. În urma acestei hotărâri, procurorul SIIJ care are în lucru dosarul va trebui să decline cauza unui alt anchetator. Potrivit unor surse judiciare, judecătorul Costin Stancu este cel care a invocat, din oficiu, necesitatea aplicării hotărârii CJUE.

Judecătorul reclamat și dosarul trimis la SIIJ

Decizia a fost luată într-un dosar în care o asociație a păgubiților a contestat durata cercetărilor. „Este vorba de un dosar care a ajuns la SIIJ, cel mai probabil în urma unei plângeri penale față de judecătorul care a dat o anumită soluție. Astfel, cazul a ajuns de competența SIIJ. Dacă trece 1 an de la plângere și nu s-a făcut nimic în dosar, legea îți dă dreptul să te adresezi instanței, care impune procurorului un termen pentru a finaliza ancheta. Cel mai probabil este vorba de un proces civil, judecătorul fiind reclamat la SIIJ”, ne-a declarat un magistrat.

În luna mai, după hotărârea CJUE, judecătorul Cristi Danileț a explicat pentru Europa Liberă de unde derivă obligativitatea desființării SIIJ. „Cel mai important aspect este că pentru prima dată se recunoaște că forța MCV este una obligatorie. Așadar, România nu are de ales, pentru că Curtea Europeană spune clar că respectarea rapoartelor MCV este obligatorie. Iar rapoartele se referă la două aspecte: lupta împotriva corupției și reforma justiției. Orice modificare la legile justiției trebuie să aibă și „acceptul” Comisiei Europene. Dacă Comisia Europeană a spus că SIIJ-ul nu este justificat, că este o anomalie în organizarea sistemului judiciar, atunci România nu are decât o singură opțiune: să desființeze această instituție care e contrară dreptului european”, declara la, momentul deciziei, Cristi Danileț.

Decizia din mai a Curții Europene de Justiție (CJUE) statuează fără echivoc obligativitatea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și supremația dreptului Uniunii Europene chiar și în ce privește deciziile Curții Constituționale. Acest lucru înseamnă că instanțele din România au obligația să nu aplice o normă națională sau o decizie a CCR care contravine MCV sau dreptului UE. Importanța deciziei este covârșitoare pentru România, iar guvernul are obligația să o aplice.