Semnal de alarmă tras de ONG-uri: „Parlamentul României manifestă tendințe iliberale”

ONG-urile trag un semnal de alarmă asupra unei propuneri legislative care ar slăbi capacitatea societății civile de își exercita activitatea. 160 de ONG-uri au făcut un apel public prin care atrag atenția asupra tendințelor iliberale aferente noilor propuneri legislative.

Propunerea are în vedere asociațiile și fundațiile neguvernamentale din țară și raza lor de acțiune. ONG-urile avertizează că le vor fi restrânse capacitățile.

Scrisoarea deschisă semnată de ONG-uri avertizează că modificările încalcă accesul la justiție, dreptul la asociere și limitează misiunea sectorului neguvernamental de a proteja interesul public.

„Propunerea legislativă ar împiedica sau ar îngreuna semnificativ procesul prin care orice organizație neguvernamentală poate sesiza instanțele de judecată cu privire la orice posibilă nelegalitate a unor acte emise de instituțiile publice”, transmit ONG-urile semnatare.

„Pe de o parte, este absolut neîntemeiată propunerea de modificare a legii, pe de altă parte reduce foarte multă capacitate a organizațiilor, impunând o serie de noi bariere”, spune pentru Europa Liberă Oana Preda, directoarea Centrului de Resurse pentru Participare Publică (CeRe), ONG semnatar al scrisorii deschise.

Propunerea B758/2022 este văzută de ONG-uri ca o completare a modificării legislative de săptămâna trecută (L679/2022), care viza tot activitatea ONG-urilor și capacitatea acestora de a ataca instituțile publice în instanță. Luate la pachet, cele două propuneri fac parte dintr-o tendință iliberală, avertizează ONG-urile.

Modificările propuse și neregulile semnalate

• Introducerea răspunderii patrimoniale a membrilor consiliului director pentru orice prejudiciu cauzat terților, în cazul în care acțiunea a fost respinsă prin hotărâre judecătorească definitivă;

Irina Zamfirescu, coordonatorul programului „Bună Guvernare” din cadrul ActiveWatch, ONG semnatar al scrisorii deschise, spune că această modificarea presupune că vor fi trase la răspundere persoanele fizice, și nu organizațiile pe care acestea le reprezintă și care merg în instanță. Experta mai este de părere că legea ar afecta disproporționat organizațiile neguvernamentale.

• Noi condiții pentru ca o organizație să fie „îndreptățită” să atace în instanță un act administrativ: Organizația trebuie să aibă minim doi ani vechime.

Irina Zamfirescu spune că această prevedere nu a existat până acum și va îngrădi capacitatea grupurilor civice de a ataca decizii în instanță.

„Acum avem acest filtru al vechimii. Asta este o problemă foarte mare pentru grupurile civice, care se transformă în organizații”, spune Zamfirescu. Grupurile civice din societatea civilă iau adesea forma unui ONG strict cu scopul de a ataca o decizie în instanță.

Irina Zamfirescu, coordonatorul programului „Bună Guvernare”, din cadrul ActiveWatch, este de părere că propunerile senatorilor îngrădesc raza de activitate a ONG-urilor.

• Organizația trebuie să dovedească că „a urmărit în mod activ scopurile menționare în statut care au legătură cu actul administrativ atacat”.

Acest tip de monitorizare este greu de operaționalizat, iar propunerea legislativă nu clarifică care vor fi criteriile de „urmărire activă”.

„E destul de arbitrar acolo, iar mie mi se pare că e o problemă de tehnică juridică, de descriere a textului legislativ”, spune Irina Zamfirescu.

• Organizația trebuie să depună o cauțiune de 1% din valoarea investiției când este atacat un act administrativ. Cauțiunea poate ajunge până la 50.000 de lei.

Oana Preda este de părere că această modificare încalcă dreptul la asociere, garantat prin constituție.

Irina Zamfirescu spune că această decizie va limita numărul organizațiile care își vor permite să meargă în instanță.

• Este propusă interdicția ca o persoană să facă parte din consiliul director al unei organizații, dacă în ultimii 5 ani a fost membru în consiliul director al unei asociații care a fost dizolvată prin hotărâre judecătorească;

Această modificare ar putea încălca dreptul la asociere, garantat prin constituție, explică Oana Preda.

• Măsurile propuse vor avea efect retroactiv, aplicându-se și proceselor din trecut;

De la implementarea legii, organizațiile vor avea numai 45 de zile pentru a îndeplini toate condițiile propuse de senatori.

Oana Preda, directoarea Centrul de Resurse pentru Participare Publică, este de părere că unele dintre măsurile propuse sunt neconstituționale.

„Statul încearcă să se apere pe sine și pe alții de încercările sau de eforturile organizațiilor neguvernamentale de a proteja interesul public”, spune Oana Preda.

Această intervenție retroactivă nu este nici ea constituțională, adaugă Irina Zamfirescu.

• Modificările vor afecta orice demers în instanță pe care îl pot face organizațiile, cum ar fi nerespectarea reglementărilor cu privire la transparență și participare publică.

Propunerea legislativă vizează lucrările din construcție, însă restricționează demersurile ONG-urilor din orice sferă. Experții avertizează că acest lucru va restricționa participarea societății civile în demersurile instituțiilor publice.

Motivele expuse sunt neclare

Motivele invocate pentru propunerea legislativă au de a face cu incoerența între actele urbaniste și actele de proprietate. Documentul mai invocă și dezechilibrul major cauzat de ONG-uri în sectorul imobiliar.

„De cele mai multe ori, astfel de asociaţii (ONG) sunt controlate de indivizi care acţionează cu rea-credinţă, care urmăresc cu totul alte scopuri decât cele declarate oficial în cadrul statutelor sau actelor constitutive înregistrate la judecătorie şi care profită de neclaritatea prevederilor legale pentru a le deturna de la scopul iniţial avut în vedere de legiuitor”, este menționat în expunerea de motive a propunerii legislative.

Oana Preda transmite că organizațiile non-guvernamentale se simt ofensate de motivele expuse. După părerea ei, aceste motive descriu ONG-urile ca un dușman al dezvoltării și al investițiilor, învinovățind sectorul pentru lipsa accesului la infrastructură.

Directoarea CeRe spune că, dacă propunerea ar deveni lege, capacitatea ONG-urilor de a ataca în instanță anumite acte administrative ar fi restricționată.

„Nu e vorba numai de acte administrative din domeniul construcțiilor, urbanismului, infrastructurii, ci inclusiv din domeniul transparenței, de exemplu al participării publicului la procesul decizional”, explică Oana Preda.

Propunerea legislativă vizează lucrările de construcții, însă ar putea restricționa capacitățile societății civile din afara domeniului urbanismului.

Legi iliberale, la pachet

Irina Zamfirescu spune că legea vine ca o completarea a unei legi adoptate săptămâna trecută care prevede, prin procedură de urgență, că organizațiile vor avea la dispoziție numai 30 de zile pentru a ataca în instanță autorizațiile de construcție și documentațiile de urbanism suspectate că au fost emise ilegal.

Experta spune că actuala propunere „practic lărgește sfera de acțiune, în sensul în care nu mai discutăm strict de legislația de urbanism.” Va fi afectat orice act normativ sau administrativ al ONG-urilor.

Reprezentanta ActiveWatch mai precizează că cele două propuneri legislative vin la pachet. Cele 160 de ONG-uri care au tras semnalul de alarmă consideră că aceste două legi reprezintă o tendință iliberală. Ea spune că scopul legilor este de a limita raza de acțiune a organizațiilor neguvernamentale.

Modificările la legile 50/1991, 350/2001 și 554/2004 au fost adoptate la data de 21 noiembrie și au atras imediat atenția societății civile.

O petiție Declic avertizează că modificările retrag drastic accesul la justiție al ONG-urilor.

Propunerea a fost inițiată de senatorii Daniel Fenechiu și Cristian-Augustin Niculescu-Tâgârlaș. Daniel Fenechiu este în spatele ambelor propuneri legislative, atât cea de săptămâna trecută, cât și noua propunere.

Fenechiu a fost inițiatorul a 67 de proiecte de lege, dintre care 29 au fost promulgate. ONG-urile s-au arătat îngrijorate de faptul că setul de legi a avut un inițiator comun.

„Nu putem să ne uităm la aceste două proiecte separat, mai ales că au și semnatari comuni, inițiatori comuni și că ele se leagă în principii și puse cap la cap ne îngreunează nouă instrumentele prin care putem să apărăm interesul public”, spune Irina Zamfirescu.

Contravenții legislative

Conform ONG-urilor semnatare ale scrisorii deschise, măsurile propuse contravin legislației Uniunii Europene și convențiilor internaționale.

Câteva dintre legile internaționale care ar fi încălcate, potrivit ONG-urilor, sunt:

• Art. 80 Regulamentul UE 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor GDPR);
• Art. 22, 53 și 86 Regulamentul (UE) 2022/2065 privind o piață unică pentru serviciile digitale;
• Art. 3 Directiva 2009/22/EC privind acţiunile în încetare în ceea ce priveşte protecţia intereselor consumatorilor;
• Întreaga Directivă 2020/1828 privind acțiunile în reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor;
• Art. 11 din Directiva 2011/92/EC privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului;
• Art. 3 și 9 din Convenția de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată și ratificată atât de UE cât și de România.