Le Monde scrie că Papa Francisc s-a declarat la rugăciunea de ieri «profund îndurerat» (« très affligé », dar în italiană el a spus «molto addolorato», “deeply pained” în presa anglofonă, “zeer gekwetst” în cea flamandă și “voller Schmerz" în Süddeutsche Zeitung) de decizia lui Recep Tayyip Erdogan de a transforma fosta catedrală Sfânta Sofia în moschee. Erdogan a apărat însă «dreptul suveran» al Turciei de a dedica această bazilică, care e un muzeu din 1934 încoace, cultului musulman.
Erdogan, un nostalgic al Imperiului Otoman, a stabilit deja data la care credincioșii vor putea să înceapă să se roage în bazilică: vineri 24 iulie.
Grecia, prin gura ministrei culturii, Lina Mendoni, a estimat că e vorba de « o provocare adusă întregii lumi civilizate ». Tot în Grecia, Kathimerini scrie că atât guvernul cât și biserica își unesc forțele pentru a protesta împotriva ofensivei simbolice și morale a Turciei.
În Italia, La Repubblica redă textul scrisorii Consiliului Mondial al Bisericilor adresată lui Erdogan, dar tot La Repubblicaîl citează și pe purtătorul de cuvânt al lui Erdogan, Ibrahim Kalin, care oferă „toate asigurările” că frescele creștine din fosta biserică nu vor fi atinse.
În Spania, El Pais scrie despre cum Turcia intră astfel într-o înfruntare cu Unesco, pentru care Sfânta Sofia, aflată pe listele Patrimoniului Umanității, este înregistrată ca muzeu, iar nu ca moschee, ceea ce Unesco a reamintit oficial într-un tweet, cerând ca icoanele, frescele și mozaicurile să fie protejate.
Marele scriitor turc Orhan Pamuk, laureat al premiului Nobel, a deplâns o lovitură dată laicității în Turcia. Cotidianul Cumhuriyet, încă nesupus cu totul cenzurii lui Erdogan, scrie despre boicotul internațional pe care Grecia îl propuneeuropenilor asupra produselor și economiei din Turcia.
Revenirea pandemiei
În Spania, El Pais deplânge reizbucnirea pandemiei în Catalonia, regiune pe care Belgia, de pildă, cum o relatează cotidianul din Bruxelles Le Soir, a pus-o pe listele portocalii, care cuprind țările pentru care se recomandă o vigilență maximă și pentru care e nevoie de un test, liste care de altfel, din punctul de vedere al Belgiei, cuprind și România.
Le Monde face bilanțul mondial, unde țările cele mai îndoliate rămân Statele Unite, cu peste 135.000 de morți, urmate de Brazilia, Marea Britanie, iar de ieri pe locul patru se află Mexicul.
Alegeri pe muchie în Polonia
În această dimineață, încă nu este limpede cine va câștiga în alegerile prezidențiale din Polonia, unde ieri seară candidații în runda a doua erau practic la egalitate. Acum însă, în momentul apariției ziarelor și al primelor buletine de știri, actualul președinte conservator Andrzej Duda pare a deține un mic avantaj asupra primarului capitalei, reformistul Rafal Trzaskowski. În stadiul actual, Duda, sprijinit de partidul de guvernământ Lege și Justiție (PiS), pare a fi primit 51% din voturi, față de 49% pentru foarte popularul Trzaskowski.
La Varșovia, Gazeta Wyborcza scrie că participarea la vot a fost destul de ridicată, cu 67,9%, și că rezultatul va avea o mare importanță pentru relațiile viitoare ale Poloniei cu UE, politica celor doi fiind radical diferită. Oricare dintre cei doi va câștiga, rezultatul fiind cel mai probabil la limită, societatea poloneză se arată profund divizată în două jumătăți foarte greu de împăcat.
Site-ul din Bruxelles Politico a scris de pildă despre cum Duda a pornit un război împotriva presei străine (cea de acasă fiind, ca în Ungaria, în mare parte supusă puterii).
Eurosceptic pe față, partidul PiS, condus de Jaroslaw Kaczynski, face de altfel parte, în Parlamentul European, din formațiunea ECR (European Conservatives and Reformists), care se opune unei mai mari integrări europene, în vreme ce țările din care provin respectivii eurodeputați continuă să beneficieze de mana financiară europeană. Din România, face parte din ECR, alături de polonezii, flamanzii și italienii eurosceptici, deputatul Cristian Terheș, transfug de la grupul socialist.
Olanda dă Rusia în judecată la CEDO pentru „doborârea zborului MH17”
Guvernul olandez a anunțat că dă Rusia în judecată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru „doborârea zborului MH17”, prăbușit în iulie 2014 în Donbas, în estul Ucrainei.
Pe 17 iulie 2014, un avion Boeing 777 al companiei Malaysian Airlines, decolat din Amserdam către Kuala Lumpur, a fost doborât în zbor cu o rachetă sol-aer rusească de tip BUK deasupra zonei ocupate de separatiştii proruşi din estul Ucrainei.
Toţi cei 298 de pasageri de la bordul avionului au fost ucişi, inclusiv 196 de olandezi.
În noiembrie 2018, familiile a 65 de olandezi morţi în explozia zborului au făcut recurs la CEDO împotriva Rusiei, cerând Moscovei „să-şi recunoască responsabilitatea” în catastrofă.
Patru noi cazuri deschise împotriva lui Poroșenko
Procuratura ucraineană a deschis patru noi cazuri împotriva fostului președinte Petro Poroșenko. Cele patru noi acțiuni au fost deschise la cererea magnatului Igor Kolomoiski, fostul patron al PrivatBank, principala bancă a Ucrainei, pe care Poroșenko i-a retras-o și privatizat-o în 2016, pe când era președinte.
Kolomoiski îl acuză pe Poroșenko că ar fi dezvăluit în mod abuziv secrete despre funcționarea și operațiunile interne ale fostei sale bănci. El a plecat ulterior în străinătate și s-a întors abia în aprilie 2019, după alegerea ca președinte a fostului său protejat, actorul Volodimir Zelenski.
Cu totul, miliardarul Poroșenko are împotriva lui 24 de acțiuni în justiție. El este anchetat și va fi judecat în libertate, procuratura renunțând să mai ceară arestarea lui.
Poroșenko este acum deputat în parlamentul de la Kiev, unde partidul lui dispune de 25 de scaune.
(Cf. și blogul pe care îl țin zilnic la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile zilnice ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.)
Cine are habar de Habarovsk?
În Rusia, în extremul orient al Siberiei, la Habarovsk, guvernatorul Serghei Furgal, arestat și acuzat de autorități de crimă, s-a văzut deodată apărat de populație, lucru suficient de rar în Rusia pentru ca presa străină, precum Le Monde, să scrie despre masivele manifestații, declanșate spontan.
40.000 de persoane au manifestat în Habarovsk (poliția a spus 12.000). « Libertate pentru Serghei Furgal ! » a fost strigătul. Serghei Furgal e acuzat de crime care urcă la începutul anilor 2000.
Duminică s-a manifestat iarăși, populația protestând și împotriva rezultatului recentului referendum care îi permite lui Vladimir Putin să rămână la putere până în 2036.
Guvernatorul Furgal din Habarovsk este un membru al Partidului Liberal din opoziție, ales în 2018 împotriva candidatului puterii sprijinit de Kremlin. El a fost inculpat vineri 10 iulie de asasinarea unor oameni de afaceri rivali în 2004-2005.
Tulburările au continuat ieri, iar la Moscova Kommersant anunță în această dimineață, din surse proprii, că Putin a trimis de urgență la fața locului un reprezentant special pentru a evalua situația.
Bulgaria: când nisipurile chiar sunt de aur
Alte manifestații au loc de joi încoace în Bulgaria, începând cu portul Burgas, unde s-a protestat împotriva acaparării a unei bucăți de plajă de către bogatul fost lider al partidului minorității turce, Ahmed Dogan. Le Monde scrie că Dogan a pus mâna pe hălci întregi din economia Bulgariei, iar mânia populară a izbucnit în momentul în care oamenii lui au blocat accesul la partea de plajă din Burgas care se întinde sub ferestrele palatului său, și care a fost construit în condiții nu foarte legale. În Bulgaria, toate plajele sunt, teoretic, de acces liber.
Poliția a intervenit pentru a-i respinge pe manifestanți. Dogan e protejat de serviciile speciale NSO, deși nu mai are nici o funcție oficială încă din 2013. Manifestanții au cerut demisia guvernului lui Boiko Borisov și au primit pentru asta sprijinul șefului statului, președintele Rumen Radev, care a cerut la rândul lui demisia guvernului lui Borisov, numindu-l «o mafie». De îndată, procuratura a ordonat o percheziție amănunțită a birourilor președintelui, pentru a găsi dovezi că ar abuza de funcție, ceea ce a provocat noi manifestații în Sofia, dar și în alte orașe, precum Varna.
Dogan mai este asociat și cu unul din cele mai dubioase persoanje ale Bulgariei, parlamentarul, oligarhul și patron de media Delian Peevski, iar cotidianul Trud scrie astăzi că începând de ieri nici Peevski și nici Dogan nu mai au dreptul la protecția NSO.
La Bruxelles, site-ul Politico are un articol de fond despre premierul Borisov și cum vreme de mai bine de un deceniu Angela Merkel și ceilalți lideri ai dreptei moderate creștine din PPE au închis ochii la ceea ce făcea omul lor Borisov în Bulgaria și la întreaga corupție de acolo. Fostul pompier și campion de karate Borisov refuză să demisioneze, dar o petiție online care cere înlăturarea lui a strâns deja un milion de semnături.