Premierul Belgiei, Alexander de Croo, a anunțat măsurile care se vor lua în bugetul din 2023, printre care și reducerea salariilor miniștrilor cu opt procente. Belgia va încuraja consumul alimentelor sănătoase și va renunța la TVA pentru fructe și legume în 2023.
În schimb, produsele care nu sunt considerate sănătoase vor fi taxate suplimentar, iar o măsură similară se va aplica tutunului și produselor conexe bazate pe vapori, informează Reuters.
Europa Liberă a încercat să afle de la premierul Nicolae Ciucă și de la miniștrii săi dacă ar fi de acord să renunțe la o parte din indemnizația primită ca un gest de solidaritate.
Un ministru obține un venit anual de aproximativ 153.000 de lei ( 30.600 euro, 1 euro = 5 lei), iar guvernul are 21 de miniștri, plus premierul. Venitul obținut de premier datorită funcției de la Palatul Victoria este de peste 17.000 de lei lunar. El beneficiază și de o pensie specială, ca fost militar, de 215.880 de lei pe an.
Pensia de serviciu a premierului este mai mare decât salariul unui ministru sau chiar venitul său ca șef al Guvernului.
Îți mai recomandăm Libertatea presei. Marile probleme din România și cum se raportează la jurnaliști premierul BelgieiReducerea indemnizațiilor cu 8% nu ar produce venituri semnificative la buget, dar ar da un semnal de solidaritate pe fondul crizei economice, recunosc chiar miniștrii consultați de Europa Liberă.
„Politica trebuie să fie despre cetățeni, nu despre politicieni. Nu banii sunt beneficiul unei poziții de demnitate, ci oportunitatea de a lăsa în urmă o țară mai bună. Din această perspectivă, aș accepta reducerea indemnizației de ministru ca semn de solidaritate”, a declarat ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, pentru Europa Liberă,
Oficialul guvernamental a precizat că în Statele Unite, la Banca Mondială, avea un salariu „mai mult decât dublu” comparativ cu cel încasat în calitate de ministru.
Ideea solidarității cu oamenii care „o duc greu” apare și în răspunsul oferit de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
„Da, aș accepta fără probleme (n.r. - reducerea indemnizației). Oamenii o duc greu. Trebuie să fim solidari cu ei. În același timp, trebuie să găsim soluții de creștere a veniturilor populației pentru toate categoriile sociale aflate în dificultate”, a fost poziția transmisă de ministrul Ioan Marcel Boloș pentru Europa Liberă.
La rândul său, ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, ne-a precizat că nu poate comenta decizia luată în Belgia, însă, în România, inflația a afectat deja, cu mai mult de 8% inclusiv indemnizațiile miniștrilor.
„Austeritatea e un demers corect în această perioadă. România a luat o decizie, probabil, similară având plafonate indemnizatiile demnitarilor de câțiva ani, indemnizații calculate funcție de salariul minim, care între timp s-au majorat până la 2550 RON fata de 2080 în 2018. Având în vedere și inflația, indemnizatiile în România sunt afectate în sens negativ cu mult mai mai mult de 8%, ceea ce este un semnal corect dat societății”, ne-a transmis Romașcanu.
L-am întrebat și pe purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, dacă premierul ar fi de acord cu o astfel de reducere și care este poziția sa față de demersul făcut de Alexander de Croo, omologul său belgian.
Răspunsul a venit prin intermediul Biroului de Presă al Guvernului.
„În România, indemnizațiile demnitarilor au fost înghețate din 1 ianuarie 2019. Nu există susținere pentru creșterea lor, iar Guvernul a luat deja măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice cu 10% în acest an”, a fost răspunsul semnat de biroul de presă.
Guvernul nu a precizat explicit dacă susține reducerea indemnizației pentru miniștri.
Întrebarea Europa Liberă pentru miniștrii Cabinetului Ciucă a fost următoarea: „Premierul Belgiei, Alexander de Croo, a decis tăierea cu 8% a indemnizațiilor pentru miniștri. Cum vi se pare o astfel de măsură și ați accepta reducerea indemnizației de ministru/ prim-ministru ca un semn de solidaritate”.
În afară de cele trei răspunsuri menționate, nici un al ministru nu a dorit să ofere un comentariu asupra temei solicitate. Unii au motivat, sub protecția anonimatului, că se află în diferite întâlniri sau nu știu dacă este oportun să răspundă la tema reducerii veniturilor de ministru.
Miniștrii, la un pas să aibă indemnizația majorată. Cum au fentat și reducerea cu 25% din 2020
În loc să le fie reduse indemnizațiile, miniștrii au fost la un pas să le aibă majorate. Senatul a adoptat un amendament, în septembrie 2022, prin care se majorau salariile demnitarilor. Ministrul Boloș declara la momentul respectiv că dacă se uită la salariile colegilor din Uniunea Europeană poate să fie „invidios”.
„De multe ori am fost la reuniunile Consiliului de miniştri şi întâmplător sau nu discuţiile despre ceea ce înseamnă salarizare şi felul în care desfăşoară activitatea miniştrii omologi, nivelurile lor de salarizare depăşesc 15.000 de euro în timp ce un demnitar al României ajunge la 2.500 de euro”, afirma Boloș după o ședință de Guvern.
El adăuga că românii se confruntă cu probleme și este o perioadă de cumpătare, iar „deciziile luate de guvern au fost de solidaritate față de oameni”.
Votul din Senat a generat un scandal public, iar situația a fost reparată parțial în Camera Deputaților. După mai multe ședințe aprinse, deputații au votat în plen ca majorarea să se aplice doar aleșilor locali. Miniștrii nu au beneficiat de vreo majorare salarială în urma votului.
O discuție similară privind reducerea salariilor demnitarilor cu 25% a existat după apariția epidemiei de COVID și declararea stării de urgență. Surse politice au declarat pentru Europa Liberă că premierul de la acea dată, Ludovic Orban, a avut pe masă proiectul cu reducerea salariilor demnitarilor cu 25%.
Într-o ședință de Guvern din aprilie 2020, Ludovc Orban i-a transmis ministrului Muncii „să găsească o formă de exprimare a solidarității și pentru șefime, pentru demnitari”.
În cele din urmă, decizia reducerii nu a mai fost luată, iar solidaritatea a fost doar verbală.
În 2020, parlamentarii au blocat și proiectul care le reducea indemnizația cu 25%. Inițiativa legislativă fusese promovată de deputatul USR, Tudor Benga. Dacă s-ar fi aplicat, pe perioada stării de urgență și șase luni după această perioadă, indemnizația parlamentarilor ar fi fost redusă cu 25%.
„Parlamentarii trebuie să dea dovadă de spirit civic și să își manifeste solidaritatea cu cetățenii din circumscripțiile în care au fost aleși și cu angajații trimiși în șomaj tehnic care sunt plătiți cu 75% din salariul de bază”, se arată în expunerea de motive a proiectului.