Ce s-a întâmplat la simularea Evaluării Naționale 2026 – proba de limba română. În peste 100 de școli nu a fost susținut examenul

Cele mai multe școli unde nu a fost organizată deloc simularea au fost în București – peste 30 – și în județele Ialomița, Covasna, Tulcea - unde între 14 si 19 școli nu au participat la simularea examenului din vară.

Faptul că unele școli nu au organizat simularea Evaluării Naționale se datorează nemulțumirilor profesorilor membrii în cele două sindicate mari din educație – FSLI și FSE „Spiru Haret” – față de măsurile luate în educație începând cu septembrie 2025, atunci când a început anul școlar.

Săptămâna trecută, sindicaliștii din Educație anunțaseră că peste 73.000 de angajați, adică peste 50% din profesorii membri de sindicat, au decis prin semnătură să nu participe la simulările examenelor naționale.

Cifrele oficiale de la Ministerul Educației arată însă că simularea pentru limba română a fost susținută luni, pe 16 martie, în 4.545 de școli (97,8% din totalul unităților de învățământ cu nivel gimnazial). Au fost prezenți peste 145.200 de elevi de clasa a VIII-a și au lipsit peste 11.800, potrivit aceleiași surse.

A fost eliminat din examen un singur elev pentru tentativă de fraudă.

Din datele centralizare pe județe, în județul Satu Mare au fost înscriși, pentru susținerea acestei probe, 2.744 de elevi, dar au fost prezenți 2.486.

Ce subiecte au primit elevii la limba română

La proba de Limba și literatura română a simulării, la primul subiectSubiectele sunt elaborate la nivel național, potrivit conținuturilor și competențelor asociate programelor de examen, valabile pentru examenul de Evaluare Națională 2026, aprobate de Ministerul Educației și Cercetării., elevii au primit două texte la prima vedere, dintre care unul de Ion D. Sîrbu - un fragment din opera „De ce plânge mama?”.

Al doilea text la prima vedere a fost un articol semnat de antropologul Vintilă Mihăilescu în Dilema Veche - „Eu și vulpea”. Printre cerințele legate de cele două texte, elevii au trebuit să prezinte, în cel puțin 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare dintre ele.

Pentru al doilea subiect, elevii au avut de scris un text de cel puțin 150 de cuvinte, în care să susțină, prin două argumente, răspunsul la întrebarea: „Crezi că știm cum să reacționăm atunci când lucrurile nu merg așa cum ne-am așteptat?” – valorificând textul lui Vintilă Mihăilescu și experiența personală sau de lectură.

La cerințele de gramatică, elevii au avut, printre altele, de detectat diftongii din câteva cuvinte, de precizat modul verbelor dintr-o frază și de alcătuit un enunț asertiv.

Matematica și limba maternă - marți și miercuri

Simularea probeleor scrise de la Simularea Evaluării Naționale 2026 continuă marți, 17 martie, cu proba scrisă la Matematică, și se încheie miercuri, 18 martie, cu proba scrisă la Limba și literatura maternă.

Accesul elevilor în săli este permis până la ora 08:30, iar probele încep la ora 09:00. Timpul de lucru efectiv este de 120 de minute din momentul în care se termină distribuirea broșurilor (subiectele sunt distribuite sub forma unei broșuri tipărite față-verso). Elevii pot solicita pagini suplimentare, dacă este cazul.

Simularea din acest an utilizează integral platforma de evaluare digitalizată, potrivit Ordinului Ministerului Educației nr. 6.058/2025.

După finalizarea probei, lucrarea este scanată în prezența elevului și încărcată securizat pe platformă.

Pentru corectură, lucrările sunt distribuite aleatoriu către profesori evaluatori din alte județe, garantând astfel imparțialitatea și rapiditatea în procesarea rezultatelor.

Rezultatele, la final de martie, dar nu sunt puse în catalog

Rezultatele Rezultatele obținute la simulare nu sunt afișate și nu sunt făcute publice.– care sunt anonimizate și nu pot fi contestate, pentru că au scop strict diagnostic – vor fi anunțate pe 30 martie. Notele obținute nu se trec în catalog, decât la solicitarea scrisă a părintelui.

Fiecare școală analizează rezultatele prin discuții individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral.