Rusia a început să extindă sistemul de plată prin recunoaștere facială pentru metrou în șase orașe din afara Moscovei. Este o măsură despre care apărătorii drepturilor omului avertizează că prezintă riscuri pentru drepturile civile.
Kazan, capitala regiunii Tatarstan, oraș de pe râul Volga, și o stație de metrou din Nijni Novgorod, un alt oraș important de pe Volga, au început în luna august să utilizeze sistemul Face Pay, după cum scriu presa rusă și rapoarte guvernamentale.
Șeful Centrului pentru Tehnologii Biometrice (TsBT), companie de stat care se ocupă de proiectele de plată cu ajutorul datelor biometrice, pretinde că toate metrourile din Rusia vor folosi acest sistem până în 2025.
„Procesul va fi fără cusur pentru fiecare participant”, scrie tatar-inform.ru, care îl citează pe Vladislav Povoltoski, directorul general al TsBT, în timp ce acesta vorbea despre lansarea sistemului Face Pay la Kazan.
Călătorii „se vor putea mișca prin orașele marii noastre țări folosind acest serviciu”.
Cotidianul Kommersant scria în ianuarie, citând documente TsBR, că Yekaterinburg și Samara vor instala Face Pay în 2024, iar St. Petersburg și Novosibirsk sunt programate să-l aibă funcțional până la finalul lui 2025.
Oficialitățile ruse pretind că Face Pay oferă securitate perfectă și că e foarte comod, pentru că se bazează, pentru a funcționa, doar pe figura pasagerului. Criticii spun că tocmai asta e problema.
Your browser doesn’t support HTML5
Face Pay: Moscow Metro's Facial-Recognition Payment System Raises Surveillance Concerns
La Moscova, unde s-a lansat primul sistem Face Pay din Rusia, în 2021, camerele de supraveghere de pe străzi au fost folosite pentru reținerea celor acuzați că ar fi participat la proteste antiguvernamentale și jurnaliștilor care au scris despre evenimente.
Avocatul Andrei Fedorkov, care lucrează pentru Memorial, organizație care luptă pentru drepturile omului interzisă în Rusia, se teme că acest tip de practici s-ar putea extinde odată cu folosirea sistemului biometric rusesc de plată. El numește acest risc „semnificativ”.
„Sistemul este deja activ și funcțional. Nu la fel de mult și de cuprinzător ca în China, dar trendul este absolut evident”, spune Fedorkov.
„Prin urmare, da, acest sistem va deveni încă unul dintre instrumentele puternice pentru supravegherea și controlul cetățenilor din Rusia zilelor noastre”.
„Riscuri crescute pentru drepturile omului”
Pasagerii metroului din Kazan le-au spus ziariștilor de la publicația locală Vecerniaia Kazan că, atunci când device-urile Face Pay le scanează chipurile, pe ecran apare scris „felicitări”, iar aparatul „ia notă de stilul (lor), gustul în ceea ce privește îmbrăcămintea, zâmbetul și alte caracteristici”.
Din 15 septembrie, vor primi o recompensă de 15 ruble (aproximativ 75 de bani) pentru fiecare călătorie plătită cu Face Pay, după cum spun oficialitățile de la metroul din Kazan.
Nu e clar în acest moment câți pasageri din Kazan și Nijni Novgorod au optat deja pentru utilizarea Face Pay.
Vizitatorii sunt văzuți la un ecran care afișează tehnologia de recunoaștere facială la expoziția Digital China din Fuzhou, provincia Fujian, China (fotografie de arhivă).
În afară de Rusia, mai sunt și alte țări care folosesc recunoașterea facială pentru plata călătoriilor cu metroul: China, Kazahstan și Japonia.
În 2021, reprezentanții United Nations High Commissioner for Human Rights (OHCHR) subliniau pentru RFE/RL Idel.Realities că trebuie să existe „cerințe și garanții” pentru utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială.
Invocând o lipsă de informații, purtătoarea de cuvânt a OHCHR, Liz Throssell, a refuzat să comenteze cu privire la utilizarea Face Pay de către metroul din Kazan, dar a declarat vorbind la modul general că „sistemele biometrice, cum ar fi sistemele de plată, sunt tehnologii cu risc ridicat care implică în mod inerent riscuri sporite pentru drepturile omului, inclusiv drepturile la viață privată și la libertatea de exprimare”.
Chiar atunci când folosirea tehnologiei biometrice e voluntară, spune ea, „sensibilitatea datelor biometrice necesită protecții juridice și tehnice deosebit de puternice”.
„Scopul colectării, păstrării și folosirii datelor biometrice, durata arhivării și cine anume are acces la date trebuie să fie strict limitate”, afirmă Throssell.
În februarie 2020, la Moscova, Darya Kozlova, o activistă care protestează împotriva recunoașterii faciale, și-a pictat fața cu forme și linii geometrice menite să deruteze camerele de luat vederi.
Legea rusească din 2022 privind utilizarea datelor biometrice pentru identificarea persoanelor prevede că guvernul și banca centrală trebuie să distrugă automat datele biometrice după zece zile, cu excepția cazului în care persoana căreia îi aparțin s-a plâns de „prelucrarea ilegală” a acestor date sau de o eroare în utilizarea lor pentru autentificare.
De asemenea, interzice transferul acestor date către terți.
Cu toate acestea, legea prevede că dispozițiile sale nu se aplică activităților de „investigație, contrainformații și informații” sau „apărării naționale, asigurării securității statului și aplicării legii” și „punerii în aplicare a politicii externe”, printre alte domenii.
Hărțile online indică faptul că TsBT este situată într-o clădire din Moscova care găzduiește, de asemenea, Rosoboroneksport, agenția care gestionează exporturile militare ale Rusiei, și Serviciul Federal pentru Cooperare Tehnico-Militară al Ministerului Apărării.
TsBT a fost fondată în 2022 de gigantul de servicii digitale Rostelekom, Ministerul Dezvoltării Digitale, Comunicațiilor și Mass-Media și banca centrală.
„Teama de a respira”
TsBT supraveghează sistemul biometric unit, care colectează informații biometrice atât pentru metrou, cât și pentru plățile din sectorul privat.
Pe 27 iunie, Vladislav Povoltoski, directorul general al TsBT, spunea într-un interviu pentru site-ul web al conferinței privind tehnologiile digitale TsIPR că baza de date păstrează „eșantioanele biometrice” ale persoanelor separate de „datele lor personale”.
El a afirmat că baza de date nu conține „nume și prenume, numere individuale de contribuabil, adrese și alte informații personale”.
Doar „vectorii biometrici” ai bazei de date - coordonate care marchează distanța dintre trăsăturile cheie ale feței - pot fi accesați din exterior, a adăugat el.
Povolotski nu pare să fi abordat în mod public preocupările legate de riscurile tehnologiei în materie de drepturi civile.
Utilizarea sistemului biometric nu este obligatorie pentru călătorii de la metrou. Pasagerii care doresc să plătească prin recunoaștere facială trebuie să încarce un selfie în aplicația mobilă pentru portalul serviciilor guvernamentale din Rusia și apoi să își conecteze contul la o altă aplicație, SBPay, care gestionează plățile biometrice, potrivit ghidului TsBT.
Activiști ruși împotriva supravegherii urcă într-o dubă a poliției după ce au fost reținuți la un protest din Moscova în februarie 2020.
Referindu-se la planurile biometrice globale ale Rusiei, Povolotski a afirmat în iunie că rușii „vor avea întotdeauna de ales - să primească servicii în modul vechi sau să utilizeze biometria”.
Această alegere este motivul pentru care expertul în securitate Pavel Luzin, care a fost consilier al lui Alexei Navalnîi, fostul lider al opoziției decedat în februarie 2024, spune că adevărata îngrijorare legată de Face Pay ar putea fi modul în care oamenii reacționează la acesta.
Astfel de sisteme de plată pot controla comportamentul oamenilor doar prin teama că sunt supravegheați - indiferent dacă sunt sau nu supravegheați în realitate, a spus el.
„Oamenii văd camerele. Li se spun diverse lucruri despre inteligența artificială și, astfel, le e deja teamă să nu respire greșit și se autocenzurează”, spune Luzin, colaborator al think tank-ului american Centrul pentru Analiza Politicilor Europene.
El numește investițiile Face Pay - estimate de Kommersant la un total de 260 de milioane de ruble (2,9 milioane de dolari americani) doar pentru instalări - „farse inutile” care nu dau „niciun rezultat practic”.
Cu toate acestea, acei ruși care aleg să călătorească cu Face Pay sunt supuși riscurilor, susține Fedorkov.
El spune că forțele de securitate ruse „nu vor renunța, dacă au ocazia, la un sistem de supraveghere video cu recunoaștere facială, deoarece astfel de tehnologii le permit să identifice în protestele în masă chiar și participanții care au scăpat de detenție”.
Îți mai recomandăm YouTube, încetinit în Rusia: cenzura de la Kremlin intră pe teritorii încă neexplorateLa acest articol, publicat inițial pe rferl.org, a contribuit jurnalistul RFE/RL Elizabeth Owen.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.