Cum funcționează sistemul judiciar din România - a treia putere în stat, alături de puterea executivă și cea legislativă

Constituţia României este cea care definește modul în care e organizat sistemul judiciar românesc.

• Autoritatea judecătorească înseamnă instanţele judecătoreşti, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii.
• Ministerul Public, cunoscut și drept Parchetul, este instituția constituită pentru aplicarea legii penale și reprezentarea interesului public în fața instanțelor de către procurori.
• Justiţia se înfăptuieşte prin judecători, în ordine ierarhică începând de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate, curți de apel, până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
• Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) reprezintă cea de-a treia putere în stat și este garantul independenţei judecătorilor și procurorilor față de Guvern, Președinte și Parlament, adică față de puterea executivă, respectiv puterea legislativă. CSM gestionează aspectele ţinând de recrutarea şi cariera magistraţilor, judecători sau procurori, iar prin secţiile sale îndeplineşte şi rolul de instanţă de judecată în materie disciplinară, precum şi alte atribuţii prevăzute de lege.

Cum este organizat Ministerul Public (Parchetul)

Ministerul Public – a cărui activitate e reglementată prin Legea nr. 304/2004 și completările ulterioare – are un rol dublu:

• Judiciar – exercită urmărirea penală, supraveghează respectarea legii în cadrul cercetărilor și asigură reprezentarea statului în procesele penale.
• Administrativ – coordonează resursele umane ale parchetelor, asigură instruirea și aplicarea procedurilor uniforme și colaborează cu instituții externe pentru prevenirea și combaterea criminalității.

Parchetele sunt independente în relațiile cu instanțele judecătorești, precum și cu celelalte autorități publice.

Ministerul Public funcționează pe mai multe niveluri:

• Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) – coordonează întreaga activitate a parchetelor din țară, asigurând unitatea de practică și supraveghind cauzele complexe sau cu impact național. Este condus de Procurorul General al României, numit de Președintele României la propunerea CSM.

La Parchetul de pe lângă instanţa supremă funcţionează trei structuri specializate, cu competenţă şi organizare specială – Direcţia Naţională Anticorupţie(DNA), Direcţia de Investigare şi Combatere a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – conduse de procurori şefi și, din 2018, la nivelul parchetului de pe lângă instanţa supremă funcționează Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ).

• Parchetele de pe lângă Curțile de Apel – supervizează parchetele de la nivel județean și soluționează cauze penale complexe.
• Parchetele de pe lângă tribunale și judecătorii – soluționează cauze penale la nivel local, efectuează urmărirea penală și reprezintă statul în fața instanțelor. Pe lângă fiecare instanţă militară funcţionează câte un parchet militar.

Fiecare nivel are structuri de conducere proprii, cu procurori șefi și adjuncti, iar numirile se fac tot prin avizul CSM, cu o validare formală de către Președinte.

Cum sunt organizate instanțele judecătorești din România

În România, justiţia se înfăptuieşte numai de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi instanţele judecătoreşti - curţi de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii.

Sistemul judiciar din România este structurat ierarhic, cu mecanisme clare, pentru a asigura unitatea practicii judiciare, structură definită de Legea 304/2004 și completările ulterioare.

La nivel național există:

• 15 curți de apel, fiecare acoperind între două și patru județe.
• Tribunale, câte unul în fiecare județ și în municipiul București. În plus, există tribunale specializate: trei pentru cauze comerciale (Cluj, Argeș, Mureș) și unul pentru cauze privind minori și familie (Brașov).
• Judecătoriile – în total 176 – care judecă în principal cauze în primă instanță.
• Instanțe militare: Curtea Militară de Apel și Tribunalul Militar Teritorial, ambele în București, și patru tribunale militare în teritoriu.

Fiecare instanță este condusă de un președinte, asistat de vicepreședinți, numărul acestora fiind proporțional cu mărimea și gradul instanței.

Președintele instanței (tribunal, curte de apel, ÎCCJ):

• Administrează instanța din punct de vedere organizatoric și managerial.
• Supraveghează repartizarea aleatorie a dosarelor, organizează completurile de judecată și coordonează resursele umane.
• Propune vicepreședinți și șefi de secții (în unele instanțe), conform procedurilor interne și cu aviz CSM; aceste funcții sunt de regulă ocupate pe baza unui concurs intern sau selecție.

Cum se judecă cauzele

Competențele fiecărei instanțe sunt stabilite tot prin Legea 304/2004:

• Judecătoriile – majoritatea cauzelor sunt soluționate de un singur judecător în primă instanță. Judecătoriile judecă, în principiu, cauze civile și penale mai simple sau cu valoare mică. De exemplu: litigii privind proprietatea sau posesia bunurilor mobile și imobilec, cereri de partaj simplu, divorț, pensie alimentară, tutela, infracțiuni mai puțin grave - furturi, vătămări corporale ușoare, contravenții penale, infracțiuni cu pedeapsa sub 5 ani de închisoare (în funcție de gravitate și circumstanțe).
• Tribunalele și curțile de apel – judecă atât cauze complexe în primă instanță, cât și apeluri și recursuri împotriva hotărârilor instanțelor inferioare. Completurile pot fi formate din doi sau trei judecători, în funcție de tipul cauzei și normele legale.
  Tribunalul judecă cauzelor civile complexe: litigii cu valoare mare, litigii privind contracte comerciale sau civile complexe, cauze de moștenire complicate, divorțuri cu patrimoniu mare, contestații fiscale, litigii cu valoare mare (de regulă peste pragul de competență al judecătoriilor), litigii privind contracte comerciale sau civile complexe, cauze de moștenire complicate, divorțuri cu patrimoniu mare, contestații fiscale, infracțiuni cu pedeapsa mai mare de 5 ani de închisoare (ex. tâlhărie, violență gravă, infracțiuni economice).
• Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) soluționează recursurile împotriva deciziilor curților de apel și, în anumite cazuri penale, judecă direct în primă instanță. În funcție de materie și tipul căii de atac, completurile pot fi de doi sau trei judecători.

Apeluri împotriva hotărârilor Secției Penale sau recursuri în casație după admiterea în principiu: completuri de cinci judecători.

• Secția penală a ÎCCJ are și competențe speciale: judecă contestațiile împotriva încheierilor din cursul procesului, cauzele disciplinare și alte spețe prevăzute de lege.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)

Consiliul Superior al Magistraturii, reglementat de Constituție și Legea nr. 317/2004, este garantul independenței justiției și e independent în activitatea sa. Magistrații răspund profesional în fața colegilor judecători și procurori din Consiliul Superior al Magistraturii.

Președintele CSM este ales din rândul membrilor Consiliului (judecători sau procurori) și, conform legii, mandatul lor are o durată fixă de un an, fără posibilitatea de a fi prelungit imediat.

Componența CSM - 19 membri:

• 9 judecători – aleși de magistrați
• 5 procurori – aleși de magistrați
• 2 reprezentanți ai societății civile – aleși de Senat
• 3 membri de drept – ministrul Justiției, președintele ICCJ, procurorul general.

Ce rol are CSM

• Propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari (care sunt numiți direct de CSM).
• Dispunerea promovării judecătorilor și procurorilor.
• CSM poate elimina/elibera din funcție judecătorii stagiari și procurorii stagiari.
• Coordonează activitatea Institutului Național al Magistraturii (INM) – recrutare, formare profesională, examene.
• Organizează și validează concursurile pentru numirile și promovările în funcții de conducere ale magistraților.
• CSM apără judecătorii și procurorii împotriva unor acte care le-ar putea afecta independența, imparțialitatea sau reputația profesională.
• Decide, prin Secțiile sale, asupra răspunderii disciplinare a magistraților și poate dispune verificări sau măsuri corespunzătoare atunci când independența este pusă sub semnul întrebării.
• Plenul CSM adoptă regulamente interne, inclusiv Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, regulamentele de organizare și funcționare ale CSM și alte norme prevăzute în lege.
• Publică aceste acte în Monitorul Oficial și pe site-ul propriu.

Surse: Constituția România, Legea 304/2004, Legea 317/2004, csm.ro