Zuzana Čaputová devine astfel prima femeie președinte al Slovaciei, țara care sub autoritarul Vladimir Meciar fusese prima care instaurase un regim populist, imediat după căderea comunismului și scindarea Cehoslovaciei.
Cu aproape toate voturile numărate, Čaputová, o avocată în vârstă de 45 de ani, a câștigat 58,4 la sută din voturi, depășindu-l pe vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, care candida împotriva ei.
Čaputová câștigase deja convingător prima rundă a alegerilor, cu două săptămâni mai devreme, cu mai mult de 40% din voturile exprimate, mai mult decât dublu față de cel al adversarului ei, eurocratul Šefčovič.
Corupția, dar și asasinarea ziaristului Ján Kuciak și a iubitei lui Martina Kušnírová, în luna februarie a anului trecut, au declanșat cel mai mare val de proteste stradale din Slovacia de la demonstrațiile anticomuniste din 1989 încoace și au dus la demisia premierului Robert Fico.
Majoritatea protestatarilor au considerat atunci guvernul lui Fico și partidul său SMER în mod indirect responsabili pentru asasinate. Ancheta ulterioară a descoperit legături între omul acuzat de comandarea crimelor, Marian Kočner, cu unii importanți politicieni locali.
Ca vice-președintă a partidului Progresiv Slovacia, care nu posedă locuri în parlament, Čaputová sprijină căsătoria homosexualilor și posibilitatea de a adopta copii. De asemenea, ea a mizat pe o platformă axată pe lupta împotriva naționalismului și sprijină integrarea în UE.
Victoria lui Čaputová este un motiv de ușurare pentru pro-europenii din Europa Centrală și de Est, precum și la Bruxelles, în instituțiile UE.
Victoria ei este o lovitură pentru președintele populist al Cehiei vecine, Miloš Zeman, care a intervenit foarte strident în sprijinul lui Šefčovič, acesta eșuând lamentabil în dezbaterea televizată în care s-a înfruntat cu Čaputová. Deși Šefčovič, un fost membru al Partidului Comunist cehoslovac, o acuza pe Čaputová că este pentru drepturile LGBT, în vreme ce el se afirma militant creștin și în favoarea familiei, el s-a dovedit incapabil să numească cele zece porunci din Biblie.
Cu toate că postul de președinte slovac este un post în mare parte mai degrabă ceremonial, Čaputová a declarat că intenționează să fie foarte activă în asigurarea și consolidarea independenței procuraturii și în numirea judecătorilor, precum și în apărarea independenței presei, care risca să o ia pe panta deja cunoscută din Ungaria, Polonia și România.