De la 1 iulie până pe 31 decembrie 2021, Slovenia va prelua președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Mandatul Portugaliei se încheie.
Fiecare stat membru UE preia președinția rotativă timp de 6 luni, în grupuri de câte trei. Fiecare trio își stabilește planuri pe termen lung, iar țările care preiau președinția pot adăuga obiective pe care le consideră importante pe agendă, luptând pentru ele.
Consiliul UE este una dintre instituțiile interguvernamentale ale Uniunii - care nu guvernează de „deasupra” statelor membre, ci este format din miniștrii din fiecare stat UE care iau decizii împreună. Împreună cu Consiliul European, care adună liderii statelor (președinți sau premieri), cele două consilii negociază și aprobă legile europene care sunt propuse de Comisie și votate în Parlament. Consiliul UE definește politica externă a grupului european ca întreg, încheie acorduri internaționale în numele Uniunii, și adoptă bugetul UE împreună cu Parlamentul.
Motto-ul președinției Sloveniei este „Europa. Rezilientă. Împreună.” Programul președinției se axează pe patru domenii principale:
- redresarea, reziliența și autonomia strategică a UE;
- un proces de reflecție privind viitorul Europei;
- stilul de viață european, statul de drept și valorile europene;
- sporirea nivelului de securitate și stabilitate în vecinătatea Europei.
Datoria Sloveniei, în calitate de președinte al Consiliului UE, este să planifice și să modereze întâlnirile miniștrilor din statele membre și să reprezinte instituția Consiliului în relațiile cu celelalte instituții UE.
Slovenii se vor concentra pe aspectul sănătății la nivel european, susținând dezvoltarea Autorității pentru Răspuns în Situații de Urgență Sanitară (HERA). O altă sarcină a slovenilor este și implementarea Planului european de Recuperare și Reziliență.
La nivel internațional, Slovenia va reprezenta UE la conferința COP26 de la Glasgow pe tema reducerii emisiilor de carbon. Alte priorități sunt tranziția digitală, combaterea trendurilor demografice negative, relațiile transatlantice și cu Balcanii de Vest. Ministrul de Externe al Portugaliei, care tocmai și-a terminat președinția Consiliului, speră că Slovenia se va folosi de acceastă ocazie pentru a promova negocierile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.
Janez Jansa.
În ultimele luni, Slovenia se îndreaptă pe calea Ungariei și a Poloniei. Premierul Janez Jansa este acuzat de subminarea tuturor aspectelor unei societăți democratice, în special al presei libere. Jansa s-a folosit de pandemie, spune Politico, pentru a restricționa drepturile organizațiilor de mediu, a dat mai multă putere armatei, a încercat să ilegalizeze al treilea cel mai mare partid de opoziție din țară, a evacuat ONG-uri din clădiri de stat și a intervenit peste munca procurorului de stat. Mai mulți oligarhi cu legături cu Viktor Orban au preluat posturi media din Slovenia.
Jansa a fost acuzat de corupție, dar a trecut prin două moțiuni de cenzură. În trecut, Prim Ministrul Sloveniei a luat partea Poloniei când Comisia Europeană i-a acuzat de reforme corupte și nedemocratice ale sistemului juridic. Slovenia și Polonia sunt singurele țări UE care susțin recenta lege anti-LGBTIQ din Ungaria.
Îți mai recomandăm Pe urmele Rusiei | Ungaria interzice accesul minorilor la informații despre relațiile gay și identitatea de gen