Situația economică a gospodăriilor se strâmtorează, iar sistemul medical ar putea fi asaltat de pacienți cu tratamente amânate, rată datele din cel mai recent sondaj de opinie realizat de organizaţia profesionistă de cercetare a pieţii IRSOP.
În luna mai, comparativ cu aprilie, mai mult de jumătate din gospodării (58%) au putut să-şi mențină sau chiar să crească puțin nivelul de trai. Totuşi, 42% spun că situația lor financiară s-a înrăutățit comparativ cu luna precedentă
Față de aprilie au crescut şomajul efectiv şi aşteptat de la 5 la 10%, incapacitatea de a plăti rata la credit tot de la 5 la 10%, iar proporția gospodăriilor fără venit disponibil de la 38 la 48% şi proporția celor care în mai au trecut la atacarea economiilor proprii (32%).
Evaporarea venitului disponibil şi dezeconomisirea semnalează topirea cantității de lichiditate din gospodării şi prezice că cei strâmtorați se vor abține de la cumpărarea de bunuri şi servicii.
Astfel, în următoarele 3 luni, oamenii nu se vor grăbi să crească consumul personal. Majoritatea celor intervievați (84%) spun că intenționează să cumpere numai strictul necesar, iar 83% nu vor să se îndatoreze.
Majoritatea (74%) spun că în următoarele 3 luni nu au de gând să economisească. Probabil din cauza incertitudinilor privind venitul aşteptat. Înseamnă că dacă vor primi stimulente băneşti gratuite, probabil că vor prefera să economisească banii pentru stocuri tampon în loc să-i cheltuiască pentru consum.
Pandemia de coronavirus și efectele avute asupra spitalelor ar putea să ducă la o înrăutățire a problemelor de sănătate pe care le are populația pentru că o treime din populația adultă (31%) au trebuit să amâne analize, tratamente sau operații din cauza epidemiei de coronavirus.
De altfel, 39% din populație a răspuns că sistemul de sănătate este slăbiciunea cronică cea mai importantă a țării scoasă la iveală de apariția epidemiei. Pe locul doi e corupția (34%).
Dacă oamenii sunt întrebați: „Veți respecta recomandărilor autorităților?”, aproape toți vor spune „Da”. Dacă sunt întrebați cum vor reacționa ceilalți după ieşirea din izolare, impresia dominantă este că „mai puțin de jumătate” sau „foarte puțini” se vor sinchisi de recomandări, de distanțare şi de protejarea celor din jur. În general, ceea ce cred oamenii că vor face ceilalți nu e prea departe de ceea ce vor face şi ei înşişi. Înseamnă că, practic, rata de complianță nu va fi prea mare, cu excepția măsurilor de igienă personală.
IRSOP a intervievat telefonic 760 persoane între 6 şi 9 mai 2020. Eşantionul este reprezentativ la nivel național pentru întreaga populație în vârstă de peste 18 ani din România. Toleranța de eşantionare este de ± 3,6%
Citește și: