Teama este principalul sentiment al românilor când vine vorba de pandemia de coronavirus. Astfel, într-un sondaj realizat de IRSOP, 54% s-au declarat îngrijorați de actuala situație, în timp ce 34% se simt încrezători. Un procent de 6% arată că epidemia îi facă să fie deprimați, dar alți 6% se declară indiferenți.
Marea majoritate (81%) cred că criza post-coronavirus va fi una lungă şi grea. Perspectiva sumbră amplifică îngrijorarea şi poate să paralizeze acțiunea şi inițiativele individuale pe termen scurt şi mediu.
Şocul actual subminează şi încrederea în viitor. Majoritatea (86%) cred că după ce trece epidemia, viața va fi dificilă multă vreme. Sentimentul sugerează că oamenii vor aştepta mai mult de la stat decât de la succesul prin forțe proprii.
Predomină convingerea că va creşte numărul falimentelor (55%) şi distrugerea locurilor de muncă (52%). Adică recesiune, care înseamnă spaime legate de subzistență şi probabil un nou val de populism.
Finanțele țării sunt percepute ca mai mult decât fragile. Majoritatea cred că vor creşte inflația (67%) şi cursul euro (61%).
În ansamblu, 54% cred că nivelul de viață va scădea, 31% că va rămâne la fel, iar 14% speră că o să crească. Sentimentul că viața se deteriorează are de obicei consecințe politice şi electorale.
Totuşi, se conturează şi o tendință pozitivă. Mai mult de o treime (36%) cred că haosul din sănătate va scădea. Oamenii încep să spere că încercările prin care trece sistemul de sănătate şi măsurile întreprinse vor avea efecte sistemice pozitive pe termen lung
Oamenii cred că, după epidemie, Guvernul ar trebui să se ocupe cu prioritate de crearea de locuri de muncă (42%) şi de sprijinirea firmelor româneşti (35%). Încurajarea consumului prin eventuale stimulente financiare pare să aibă puțini adepți (8%), şi probabil că stimularea consumului va fi şi dificilă în contextul persistenței anxietății colective.
Jumătate (50%) apreciază performanța actuală a Guvernului, dar avalanşa de ştiri negative şi invocarea continuă a amenințărilor mari care ne aşteaptă în perioada următoare produc nelinişte, iar autoritățile sunt taxate pentru ceea ce nu fac bine dar şi pentru ceea ce nu pot face bine.
Uniunea Europeană este percepută ca o sursă de siguranță. Mai mult de jumătate (52%) vor ca România să strângă mai puternic relațiile cu UE, 14% preferă Rusia, 13% SUA şi 7% China, restul au alte preferințe. Procentul mare arată că UE nu rivalizează cu alte puteri globale în preferințele românilor şi că oamenii vor fi deschişi să accepte nu numai avantajele ci şi regulile UE.
Aproape două treimi (59%) cred că infracționalitatea va creşte în timp ce numai 8% cred că o să scadă. Procentele sugerează că majoritatea oamenilor trăiesc cu sentimentul că nu vor fi în siguranță. Un stres în plus care se adaugă la dificultățile vieții. Despre corupție, 90% au fie părerea că va rămâne la nivelul actual (adică mare), fie că va creşte şi mai mult.
IRSOP a intervievat telefonic 768 de persoane între 6 şi 11 aprilie. Eşantionul este reprezentativ la nivel național pentru întreaga populație în vârstă de peste 18 ani din România. Toleranța de eşantionare este de ± 3,6%