Sondaj | Sprijin sporit în Ungaria pentru legăturile cu China

De când premierul Viktor Orbán a revenit la putere în 2010, Budapesta a construit o relație mai strânsă cu Beijingul și a deschis ușa pentru investiții și influențe sporite chineze.

În ciuda mai multor scandaluri și controverse, un nou sondaj arată că sprijinul pentru China este în creștere, majoritatea alegătorilor maghiari declarând că aprobă sporirea influenței chineze în țară.

Sondajul realizat de Centrul pentru Studii Asiatice din Europa Centrală și de Est (CEECAS) cu sediul la Budapesta a constatat că China are, în general, o imagine pozitivă în rândul publicului maghiar și că majoritatea alegătorilor din țară împărtășesc opiniile potrivit căror unele probleme politice importante sunt „favorabile punctelor de vedere chineze”.

De asemenea, cercetătorii au evidențiat o polarizare puternică în ceea ce privește problemele de politică externă, alegătorii din partidul de guvernământ Fidesz împărtășind în proporție covârșitoare opiniile pozitive despre China, iar alegătorii opoziției exprimându-și pesimismul și îngrijorarea.

Sondajul a fost realizat în aprilie, în timpul alegerilor din Ungaria după care Orbán și partidul său, Fidesz, și-au consolidat și mai mult controlul asupra puterii, dar a fost lansat luna aceasta.

Subiectele interne au dominat campania electorală din primăvara acestui an, dar problemele legate de investițiile și datoria chineze, inclusiv împrumuturile pentru o linie de cale ferată care face legătura cu Serbia și planurile de a înființa un campus pentru o universitate chineză la Budapesta, au avut influență asupra votului. Mai mulți analiști și parlamentari din opoziție avertizează că proiectele ar putea deveni un cal troian pentru interesele și influența Beijingului în Uniunea Europeană.

Evaluarea unei Chine în ascensiune

Sondajul a constatat că 51% dintre alegătorii maghiari s-au simțit optimiști cu privire la influența în creștere a Chinei din Ungaria.

Influența tot mai mare a Chinei în Ungaria s-a extins în 2010, când Orbán și-a lansat politica de „Deschidere a Estului", menită să cultive legături strânse cu Beijing și Moscova pentru a atrage investiții și noi oportunități economice pentru Ungaria în urma crizei financiare globale.

De atunci, Orbán a cultivat o relație puternică cu Beijingul, iar Budapesta a blocat mai multe dintre eforturile UE de a sancționa Beijingul pentru preocupările legate de drepturile omului în Hong Kong și provincia Xinjiang.

Potrivit sondajului, majoritatea alegătorilor consideră că nivelul actual de influență chineză în Ungaria este „înalt” sau „foarte ridicat”.

Această percepție ar putea fi urmarea numărului tot mai mare de zone în care Budapesta și Beijingul cooperează.

Pe lângă investiții și sprijin diplomatic în creștere, China a trimis și ventilatoare, măști și vaccinuri în timpul pandemiei de coronavirus, iar Ungaria a fost una dintre puținele țări europene care au aprobat vaccinul Sinopharm al Chinei.

Deși amploarea exactă a ajutorului chinez este slabă în comparație cu cea oferită de Bruxelles, sondajul concluzionează că „asistența și rolul perceput al Chinei în gestionarea pandemiei din Ungaria par să fi avut un impact pozitiv semnificativ asupra percepțiilor publice”.

Fidesz și Fudan​

Poate că cel mai controversat proiect legat de influența Chinei în Ungaria este planul de a construi un campus din Budapesta pentru Universitatea Fudan din Shanghai, care a declanșat proteste mari în capitală maghiară în iunie 2021, după ce documente scurse au arătat că guvernul va lua un împrumut de 1,5 miliarde de dolari de la o bancă chineză pentru a acoperi majoritatea costurilor.

Acordul ar face din Fudan prima universitate chineză din UE și primul avanpost străin pentru școala din Shanghai, despre care guvernul ungar a susținut că va ridica standardele de învățământ superior din țară.

Sondajele au arătat, inclusiv cel CEECAS, că acest subiect a divizat alegătorii.

Asocierea Fudan politicii oficiale a Beijingului nu este un secret.

Îți mai recomandăm „Trădare” | Proteste în Ungaria din cauza campusului universitar chinez

Opiniile tind să varieze puternic în funcție de afilierea la un partid politic sau altul. Astfel, marea majoritate a celor care au declarat că au votat pentru partidul de guvernământ Fidesz al lui Orbán au susținut un rol mai mare pentru China în învățământul superior maghiar.

În timp ce mai mult de trei sferturi dintre susținătorii Fidesz sunt în favoarea unei prezențe mai mari chineze, un studiu din 2021 al German Marshall Fund a constatat că 62% dintre europenii chestionați au avut atitudini negative față de China și influența sa globală în creștere.

Putin, Xi și Ucraina

De la invazia Ucrainei de către Rusia în 24 februarie, războiul a fost un subiect principal în Ungaria, iar sondajul i-a întrebat și pe alegători cum consideră ei, în acest context, legăturile strânse dintre China și Rusia.

Președintele chinez Xi Jinping și omologul rus Vladimir Putin au anunțat o nouă eră și au declarat un parteneriat „fără limite” în timpul unei întâlniri comune la Beijing, pe 4 februarie.

Pe tot parcursul războiului, China a mers pe o linie diplomatică incomodă în care a încercat să evite sprijinirea explicită a războiului Moscovei, dar și-a redus criticile la adresa invaziei.

Îți mai recomandăm Analiză | Echilibristica lui Orban în relația cu China înaintea alegerilor generale din Ungaria. Provocarea Marki-Zay  

De asemenea, Beijingul a evitat orice încălcare a sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei, devenind în același timp principalul cumpărător de țiței rusești la preț redus, oferind astfel Kremlinului un element financiar crucial.

Sondajul a constatat că aproximativ 48% dintre alegători au avut o viziune nefavorabilă asupra parteneriatului și a impactului acestuia asupra politicii internaționale.

„Aceasta a fost singura întrebare în care o majoritate nu a avut o percepție pozitivă față de rolul Chinei”, se arată în sondaj.

Graficianul Carlos Coelho și jurnalistul vizual Giovana Faria au contribuit la acest articol.