Liderul AUR, George Simion, și-a depus vineri dosarul pentru înscrierea la alegerile prezidențiale din luna mai.
„Am trecut de BEC, acum să vedem dacă trecem de CCR şi revenim la democraţie”, a scris George Simion pe Facebook, imediat după decizia Biroului Electoral Central.
El a susținut că strânse peste 600.000 de semnături.
„Reuşim! Depăşim 600.000 semnături, continuăm azi inclusiv cu semnăturile pentru Anamaria Gavrilă”, a scris, vineri, pe Facebook, George Simion.
În acest timp, deputatul Gheorghe Becali a anunțat că a demisionat din Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). „Să ștergeți «deputat AUR», că eu nu mai sunt. Puteți să puneți «deputat independent». Astăzi mi-am dat demisia din AUR”, a spus Becali la Digi24 vineri.
George Simion și-a depus candidatura însoțit de fostul premier polonez conservator, Mateusz Jakub Morawiecki.
Actualul lider al guvernului de la Varșovia, Donald Tusk, a criticat prezența lui Morawiecki la București.
„El este liderul partidului AUR deschis pro-rus și anti-european. România este un partener cheie în apărarea graniței de est a Uniunii și NATO. Nici măcar nu se mai prefac”, a postat Tusk pe Facebok.
Diana Șoșoacă la depunerea candidaturii pentru președinția României.
Diana Șoșoacă și-a depus candidatura joi, dar ea a fost resinsă de Biroul Electoral Central. În octombrie, candidatura președintei Partidului SOS România a fost acceptată de BEC, dar respinsă de Curtea Constituțională în urma unei contestații.
''V-am zis că o să o respingă. (...) Noi nu mai avem o țară, ne-am bătut joc de ea, am lăsat-o în mâna lor. (...) Voi depune iarăși contestație. (...) Voi depune plângere penală împotriva celor de la BEC, împotriva celor de la CCR, acesta este un stat stalinist. (...) Ei nu știu că mă fac atât de faimoasă la nivel mondial, mă duc în birou sus să îl sun pe Trump și pe Putin. (...) Ce e sigur - eu cu certitudine nu sunt omul sistemului'', a afirmat Diana Șoșoacă, într-un live pe Facebook.
Surse din BEC au declarat că au fost 10 voturi pentru respingerea candidaturii și doar trei pentru acceptarea ei.
„Respingerea candidaturii Dianei Şoşoacă reprezintă o nouă lovitură dată democraţiei româneşti şi o încălcare gravă a drepturilor şi a libertăţilor fundamentale garantate de Constituţie. Într-o democraţie normală, orice român are dreptul constituţional de a candida şi de a fi ales. Nicio instituţie a statului nu poate lua acest drept, fără o motivare clară. În ultimele luni am văzut, însă, cum sistemul încearcă să impună un regim dictatorial, prin interzicerea unor competitori politici sau prin anularea efectivă a alegerilor, dacă rezultatul nu este cel dorit de el”, au transmis, sâmbătă, reprezentanţii AUR.
Pe 5 octombrie, în urma analizei comportamentului și declarațiilor Dianei Șoșoacă, Curtea Constituțională a ajuns la concluzia că nu poate accepta candidatura acesteia pentru funcția supremă în stat pentru că ea contravine constituției.
În motivarea respingerii candidaturii Dianei Șoșoacă la președinție, Biroul Electoral Central a constatat că procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României a fost demarat în anul 2024. În acel context , Curtea Constituţională a procedat la analiza controlului de legalitate şi constituționalitate a candidaturii Dianei Iovanovici-Şoşoacă și a constatat că ,,înregistrarea candidaturii doamnei Diana Iovanovici-Soşoacă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024 încalcă condițiile de eligibilitate care se referă la valorile democrației, la statul de drept, la respectarea Constituției corelate cu garanţia politico-militară a acestora, respectiv apartenenţa României la UE și NATO."
Decizia de respingere din octombrie 2024, susține BEC, este obligatorie și, în aceste condiții nu ar fi îndeplinite condițiile de acceptare a noii candidaturi.
Diana Șoșocă a trimis o scrisoare președintelui american, Donald Trump, căruia i-a cerut să nu recunoască alegerile din România ca urmare a neacceptări sale pe buletinul de vot.
Tot sâmbătă, Biroul Electoral Central a acceptat și candidatura Elenei Lasconi, lidera Uniunii Salvați România la președinția României.
Împotriva celor trei decizii ale Biroului Electoral Central, pot fi depuse contestații în termen de 48 de ore. Contestațiile vor fi judecate de Curtea Constituțională, iar deciziile ei sunt definitive și obligatorii.
Deciziile BEC privindu-i pe ceilalți candidați înscriși sunt:
- înregistrarea candidaturii lui TERHEŞ CRISTIAN-VASILE
- respingerea înregistrării candidaturii independente a lui VANEA MATEI
- respingerea înregistrării candidaturii independente a lui ISPAS PAUL
- respingerea înregistrării candidaturii independente a lui VIERIU CONSTANTIN
- înregistrarea candidaturii doamnei Laviniei Şandru
- respingerea înregistrării candidaturii independente a Mariei Marcu.
- înregistrarea candidaturii independente a lui BANU-MUSCEL JOHN-ION
Candidatul Victor Ponta, împotriva căruia exista o contestație la Curtea Constituțională care urma să se judece sâmbătă după-amiază, a anunțat cu puțină vreme de anunțul CCR privind candidatura sa că va renunța la cetățenia sârbă pe care o primise în 2016 pentru a se dedica în întregime actualei candidaturi.
Dosar penal pentru fraudă
În cazul lui Ion Banu-Muscel, deși i-a acceptat candidatura, BEC a sesizat parchetul pentru că, susține instituția printr-un comunicat, s-a constatat că semnăturile semănau între ele și există suspiciunea ca ele să fi fost falsificate.
Până vineri, 14 martie, și-au mai depus candidatura pentru prezidențialele din 4 mai Nicușor Dan (validat de BEC), Crin Antonescu(validat de BEC), Călin Georgescu (a cărui candidatură a fost respinsă de BEC și Curtea Constituțională), Victor Ponta, Diana Șoșoacă, Cristian Terheș, Elena Lasconi și John-Ion Banu-Muscel. Sâmbătă se încheie perioada de depunere a candidaturilor. Pe ultima sută de metri sunt așteptați, la Biroul Electoral Central, fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, și lidera Partidului Oamenilor Tineri, Anamaria Gavrilă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AIC.