După eliberarea din închisoare și rejudecarea procesului, Șova predă disciplina Drept Fiscal în cadrul Facultății de Drept a Universității București.
Instanța a mai decis ca fostul demnitar să nu ocupe o funcție publică timp de 5 ani după expirarea pedepsei. În plus, judecătorii au decis să-i confiște 100.000 de euro.
Din pedeapsă, fostului senator PSD i se scade perioada cât a fost arestat preventiv și lunile executate în acest caz, înainte de a fi eliberat și rejudecat în urma unei decizii a Curții Constituționale. Mai exact, este vorba de perioada de reţinere, arestare preventivă şi arest la domiciliu, adică 3 decembrie 2015 - 8 februarie 2016, inclusiv pedeapsa executată în închisoare între 20 iunie – 19 decembrie 2018.
Condamnare anulată de CCR
Pe 20 iunie 2018, Dan Șova a fost condamnat de instanța supremă la 3 ani închisoare cu executare pentru trafic de influenţă în dosarul „CET Govora”. Pe 19 februarie 2019, tot Înalta Curte de Casație și Justiției (ÎCCJ) anula condamnarea în urma unei decizii a CCR care a ajuns la concluzia că trebuie anulate o serie de decizii deoarece judecătorii instanței supreme nu sunt specilizați în analizarea faptelor de corupție. Totodată, instanța a decis rejudecarea procesului. Astfel, cazul a ajuns la Curtea de Apel București, Șova nemaifiind demnitar, ci doar avocat.
Eliberat în decembrie 2018, Șova s-a întors în avocatură și la vechea meserie, acea de conferențiar la Facultatea de Drept a Universității București, chiar dacă a executat 8 luni de închisoare. Numele lui apare pe site-ul Facultății de Drept, dar CV-ul nu este disponibil. Șova predă Drept Fiscal.
Din 14 martie 2019 a făcut cerere de reîncadrare pe funcția de conferențiar universitar și a cerut salariile din urmă pentru perioada cât a fost arestat preventiv și condamnat. Motivul invocat în cererea de chemare în judecată este că „o despăgubire în bani nu este suficientă, întrucât cariera sa, cât și vechimea în muncă, au fost grav prejudiciate”.
Potrivit motivării instanței, Universitatea București l-a reîncadrat în funcție, dar nu i-a plătit salariile pe cele 8 luni, pe motiv că nu a prestat vreo activitate pentru Universitate. În aceste condiții, Șova a dat în judecată instituția de învățământ dar a pierdut procesul în septembrie 2020.
Îți mai recomandăm Un martor sub acoperire își retrage toate declarațiile în dosarul Ponta - ȘovaCazul Jean Andrei
Facultatea de Drept din București mai are un lector universitar, condamnat definitiv de această dată, care predă studenților deși are cazier. Este vorba de Jean Andrei, notar public și care predă Dreptul Roman, el fiind condamnat definitiv , la o pedeapsă de 2 ani cu suspendare în dosarul lui Radu Mazăre privind retrocedările fictive din Constanța. Acuzația la adresa lui era de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Universitatea București a explicat faptul că nu-l poate concedia pe Jean Andrei deoarece Codul Muncii permite acest lucru doar în cazul pedepselor cu executare.
„Comisia de Etică a Universitatii din Bucuresti, printr-un punct de vedere emis, a ajuns la concluzia că persoanele care au fost condamnate definitiv pentru acte de corupție, în baza unei hotărâri judecătorești, sunt nedemne de a fi membre ale comunității universitare, în calitate de personal didactic și de cercetare, însă nu poate propune o sancțiune din cauza unor impedimente procedurale.(...) Totodată, precizăm că, în conformitate cu art. 56 alin. 1 lit. f din Codul muncii, „Contractul de muncă existent încetează de drept: (...) f) ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești”.
Prin urmare, contractul individual de muncă nu încetează de drept în cazul condamnării definitive cu suspendare”, se arată în răspunsul Universității București.
Îți mai recomandăm Cine sunt judecătorii care au condamnat-o pe Monica Macovei în procesul cu Șova, câștigat apoi de fostul ministru la CEDOAsistență juridică pe bani publici
Revenind la cazul Șova, potrivit DNA, în perioada octombrie 2011 - iulie 2014, fostul senator a pretins sume de bani şi a primit în total 100.000 de euro de la un denunţător, în schimbul traficării influenţei sale reale pe care o avea pe lângă Mihai Bălan, director general al CET Govora la acea vreme, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unor contracte de asistenţă juridică cu o anumită societate de avocatură, contracte de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro/lună.
Anchetatorii mai susţin că Mihai Bălan a produs un prejudiciu în dauna CET Govora de peste 1,3 milioane lei (suma totală decontată cu o frecvenţă lunară, în baza celor două contracte), concomitent cu obţinerea unor foloase necuvenite, în acelaşi cuantum, de către firma de avocatură.