Cine vrea spitalele de care Ministerul Transporturilor abia așteaptă să scape? Angajații se tem de disponibilizări și tunuri imobiliare

Nu e prima dată când Ministerul Transporturilor încearcă să scape de cele 15 spitale și 22 de ambulatorii sanitare pe care le gestionează.

Acum un deceniu, în vremea USL, ministrul Transporturilor de atunci, Relu Fenechiu, a transferat unitățile la Ministerul Sănătății, însă pentru doar câteva luni.

Din cauza unor probleme de legalitate, într-un demers atipic, spitalele aveau să se întoarcă după doar câteva luni înapoi în administrarea Ministerului Transporturilor, unde au rămas până azi; Fenechiu avea să fie cercetat de DNA pentru acel demers, însă fără a fi trimis în judecată.

Subiectul a fost readus în discuție la începutul acestui an, de guvernarea PSD-PNL.

În martie, premierul de atunci, Nicolae Ciucă, a dispus înființarea unui Comitet interministerial „privind transferul rețelei sanitare a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii”, condus de secretarul general al guvernului de atunci, Marian Neacșu, și din care făceau parte reprezentanții mai multor ministere și instituții.

Justificarea guvernului

Ulterior, pe 24 mai, guvernul a adoptat o ordonanță de urgență privind transferul acestor unități sanitare, fără a stipula explicit cui, când și cum ar urma să aibă loc acesta.

În OUG 41/24 mai 2023, executivul s-a rezumat să precizeze că „unitățile sanitare din rețeaua sanitară proprie a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență, se transferă din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în subordinea altor ministere și instituții cu rețea sanitară proprie”.

În România, cele mai importante rețele sanitare sunt administrate de Ministerul Sănătății și, individual, de autoritățile locale și județene.

Prin OUG-ul menționat s-a stabilit că cele 15 unități sanitare și 22 de ambulatorii pot fi preluate, la cerere, de instituțiile interesate. Cei interesați trebuie să trimită o solicitare comitetului amintit, care analizează cine va fi noul proprietar.

Cel mai important cuvânt de spus în privința soartei unităților sanitare, inclusiv a patrimoniului acestora, îl are vicepremierul Marian Neacșu, care, conform unor surse guvernamentale, a rămas la conducerea comitetului și după ce funcția de secretar general al guvernului s-a schimbat, ca urmare a rotativei guvernamentale.

Guvernul și Ministerul Trasporturilor, chemate în judecată

Autorități locale precum cele din Iași și București și-au manifestat deja interesul de a prelua administrarea spitalelor CF din spitalele lor, pentru a le da, ulterior, în folosință universităților de medicină și farmacie.

Schimburile de proprietari se anunță însă a fi de lungă durată și complicate, din cauza opoziției majorității angajaților din rețeaua sanitară a ministerului Transporturilor.

În iunie, Guvernul României și Ministerul Transporturilor au fost chemate în judecată în două procese în care se cere anularea ordonanței care a deshis calea schimbării de proprietar a unităților sanitare.

Unul dintre procese a fost deschis la Curtea de Apel București de Uniunea Sindicatelor din Spitalele CFR, care reprezintă interesele angajaților din sistem.

Aproape 5.000 de persoane, medici, asistenți, infirmieri și personal administrativ lucrează în aceste spitale și, cel momentan, nu e clar ce se va întâmpla cu aceștia dacă și când va avea loc schimbul de proprietar.

Potrivit unor surse, problema personalului este una dintre cele invocate de sindicaliști în proces.

„Prin transferul spitalelor din rețeaua Ministerului Transporturilor și Infrastructurii către alte autorități sau instituții publice, unele unități sanitare își vor pierde personalitatea juridică devenind structuri în cadrul altor spitale, consecința directă fiind desființarea de locuri de muncă”, se tem reprezentanții angajaților din aceste spitale.

Ei cer instanței să constate că asta ar duce la încălcarea contractului colectiv de muncă semnat între spitale și Ministerul Transportului și Infrastructurii.

Europa Liberă a solicitat un punct de vedere de la Ministerul Transporturilor, dar și de la ministrul Sorin Grindeanu despre acest proces, însă nu am primit un răspuns până la redactarea acestuia articol.

Directivele europene

Dincolo de problema angajaților, în documentele depuse în instanță se mai invocă și presupuse încălcări constituționale, dar și ale unor directive europene, prin trecerea spitalelor CF din subordinea Ministerului Transporturilor în patrimoniul altor structuri.

Sunt amintite în acest sens mai multe directive și convenții internaționale privind siguranța sistemului de transporturi, pe care rețeaua spitalelor CF ar trebui să o asigure.

„Încalcă în mod evident atât dispoziții legale europene cu aplicabilitate în sistemul medical specific sistemului de transporturi, cât și legislația națională și normele emise în aplicarea acesteia care au aceeași aplicabilitate în sistemul medical specific sistemului de transporturi”, susțin sindicaliștii.

O altă problemă menționată în actiunea de chemare în judecată este o lege adoptată în contextul aderării României la Uniunea Europeană – Ordonanța 27 din 31 august 2011 privind transporturile rutiere care stabilește, printre altele avizele medicale și psihologice necesare pentru persoanele care participă la siguranța rutieră „se obţin în urma unei examinări, iniţiale şi periodice, efectuată în unităţi specializate din reţeaua proprie a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii sau agreate de acesta.”

Doar că, în realitate, aceste examinări se fac de câțiva ani inclusiv în sistemul privat, acolo unde cei din spitalele CF spun că avizele se acordă mult mai ușor.

Doina Cucoș, liderul de sindicat al Uniunea Sindicatelor din Spitalele CFR acuză că modul superficial în care șoferi de TIR sau de mijloace de transport în comun primesc „la privat” aceste avize pune în pericol siguranța rutieră.

„S-a liberalizat această examinare a celor cu atribuții în siguranța circulației, dar din păcate se face foarte neadecvat, ca să nu spun cuvinte mai dure, pe principiu «dă banul și îți semnez fișa»”

Interesul universităților de medicină

Liderul de sindicat al angajaților din rețeaua spitalelor Ministerului Transporturilor mai spune că un alt posibil efect al ordonenței ar putea afecta orașele port ale României, în special Constanța și Galați, acolo unde ministerul are spitale.

„Toate porturile cu deschidere la fluvială, maritimă, în special Constanța și Galați nu ar primi autorizații ca port dacă nu ar exista niște spitale cu specific pentru zona navală. Dacă noi înstrăinăm aceste spitale de la Ministerul Transporturilor, automat aceste porturi își vor pierde autorizația”, spune Doina Cucoș.

Dincolo de aceste aspecte legale, Doina Cucoș invocă și patrimoniul pe care spitalele din rețeaua Ministerului Transporturilor îl au.

„Sunt atractive, sunt în buricul orașelor, în centrele orașelor, au terenuri, au clădiri. Dar partea nerostită până acum de foarte mulți: domeniile CFR au fost donate statului român de către Casa Regală de România, cu niște clauze și cu niște trasări de sarcini foarte precise.”

Spitalul CF din Iași, de pildă, are patru terenuri cu o suprafaţă totală de 14.000 de metri pătraţi şi alte patru clădiri situate în zone centrale desfăşurate pe alţi 6.000 de metri pătraţi. Valoarea de inventar: peste 20 de milioane de lei (patru milioane de euro).

La Iași, ca și la Cluj-Napoca, universitatea de medicină și-a manifestat dorința de a prelua spitalele CF.

Rectorul de la Iași, Viorel Scripcariu, a argumentat că unitatea va fi transformată într-un spital universitare care ar contribui la calitatea pregătirii studenților și rezidenților universității.

La Cluj-Napoca, de asemenea, rectorul Anca Buzoianu declara în primăvară că că „avantajele integrării şcolilor de medicină cu spitalele universitare sunt de natură interdisciplinară şi scolastică, prin acces facil la experţi din toate domeniile, atât clinice, cât şi din disciplinele fundamentale.”