Spre ce televiziuni s-au dus banii PNL și USR-PLUS în campanie. PSD, zero transparență

Transparență puțină, dar bani mulți de la buget. O rețetă folosită de partide în ultimii patru ani.

Campania de la parlamentare a oferit posibilitatea partidelor să cumpere spațiu de emisie la televiziuni sau în mediul online. Minutul de apariție la televizor a putut costa câteva mii de euro, iar un spot de 30 de secunde la o televiziune a fost facturat și cu 6.000 de euro.

Conturile partidelor au fost umplute cu banii de la buget, fie sub formă de subvenție, fie prin rambursare sumelor cheltuite în campanie. Partidele politice au pus la bătaie peste 163 de milioane de lei pentru alegerile generale, de patru ori mai mult decât în urmă cu patru ani. Numai subvenția partidelor a fost în 2020 de peste 250 de milioane de lei.

Europa Liberă a încercat să afle ce costuri au avut partidele pentru promovarea la televiziuni și în mediul online. Solicitările au fost trimise către principalele partide parlamentare pe 10 decembrie 2020 pentru a afla cum s-au distribuit defalcat sumele.

Partidele aveau la dispoziție 30 de zile pentru a răspunde. USR a respectat termenul legal, PNL a oferit un răspuns detaliat după aproape două luni, iar PSD a refuzat să ofere informațiile solicitate. Refuzul a venit după două luni de la solicitare.

PMP și Pro România au motivat că nu au folosit banii din subvenție în campanie, deși ambele partide au depus cereri de rambursare. Dacă vor primi sumele solicitate, înseamnă că banii publici au acoperit costurile campaniei.

Nici o lege nu împiedică partidele să-și prezinte transparent cheltuielile. Parlamentarii nu au votat însă o lege care să-i oblige acest lucru.

Cuantumul total al cheltuielilor pentru producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală la radio, televiziune și presa scrisă au depășit 33.6 milioane de lei la nivel național în campania pentru parlamentare. Factura pentru online s-a apropiat de 58 de milioane de lei.

Unde a trimis PNL aproape 10 milioane de lei

Partidul Național Liberal a prezentat defalcat, pentru Europa Liberă, cheltuielile din campania pentru parlamentare. Peste 5.7 milioane de lei a fost factura pentru producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală la radio, tv și presa scrisă și peste 4.25 de milioane pentru online.

În răspunsul oferit pentru Europa Liberă, sunt precizate firmele care administrează televiziunile. Cei mai mulți bani au plecat spre firma care administrează postul RTV, iar cei mai puțini către Antene.

PNL a avut avantajul în campanie că discursurile fostului premier, Ludovic Orban, ale miniștrilor, dar și cele ale președintelui Klaus Iohannis nu au fost taxate de televiziuni, deoarece erau oficiali aflați în funcție.

Factura TV pentru PNL

• Ridzone Computers SRL - 2.064.045,34 de lei - RTV
• Campus Media TV SRL 1.598.648,86 de lei – Digi24
• DBV Media House – 1.250.936,57 de lei – Realitatea PLUS
• B1 TV Channel - 619.816,97 de lei
• All Media Company SRL - 173.948,25 de lei – Antene

Sume importante au intrat și în producția de spoturi de promovare și prezența acestora în mediul online. PNL a lucrat cu mai multe firme de producție și a cumpărat prin intermediul unei alte firme spațiu de promovare în mediul online.

Firma care s-a ocupat de achiziția de spațiu pentru promovarea PNL în mediul online, Etis Design SRL, a primit peste 1.73 de milioane de lei. Sumele au ajuns la diverse site-uri sau pentru promovare pe Facebook.

Site-ul B1 a încasat 469.200 de lei de la liberali, în timp ce site-urile aflate în administrarea Campus SRL (Digi24) au obținut 231.688,24 de lei. Site-urile care aparțin de All Media Company SRL (Antene) au facturat 579.827,5 lei. Firma care s-a ocupat de spoturile electorale ale PNL, SC Business Station SRL, a încasat 342.720 de lei.

Editura Evenimentul și Capital a promovat PNL în schimbul a 174.930 de lei.

Factura pentru USR de la două televiziuni

Liderii USR s-au plâns în timpul campaniei că sumele solicitate de televiziuni sunt mult prea mari. Ei au cumpărat spațiu de promovare la doar două televiziuni, în partea a doua a campaniei electorale.

„USR a achiziționat minute de transmisiune și spoturi electorale la două televiziuni: Digi 24 și Realitatea Plus și a plătit în total 1,183,125 lei, se arată în răspunsul oferit de USR pentru Europa Liberă.

Către Digi24 au mers 800,351, iar spre Realitatea Plus 382,774 lei.

„În ceea ce privește publicitatea online, bugetul a fost împărțit între USR și PLUS. USR a plătit 500.000 de lei pentru publicitate pe Facebook”, a precizat USR.

PLUS, partenerul celor de la USR, a plătit factura pentru „promovarea pe Google la nivel national”. Conform datelor oferite pentru Europa Liberă suma fnală este de 1.405.118 lei.

Cheltuielile PLUS cu publisherii s-au ridicat la 84.305,33 lei din care:

• Adevărul Holding SRL - 17,385.90 lei
• Ringier Romania SRL - 28,997.33 lei
• Varianta Media SRL - 11,590.60 lei
• Spot Agency SRL - 11,721.50 lei
• G4 Global Journalism SRL - 14,610.00 lei

PSD se ascunde în spatele Autorității Electorale Permanente

Conducerea PSD a răspuns după două luni la solicitarea Europa Liberă, fără a respecta termenul din lege de 30 de zile. Mai mult, nu se oferă vreo informație, totul este ținut la secret, sub pretextul că datele au fost transmise către Autoritatea Electorală Permanentă. Europa Liberă a trimis o nouă solicitare către PSD, dar aceasta nu a mai primit un răspuns.

„Toate documentele aferente campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2020 sunt la Autoritatea Electorală Permanentă, la control, toate detaliile financiare ale campaniei urmând a fi publicate în Monitorul Oficial, precum și pe pagina de web a Autorității Electorale Permanente”, este răspunsul care poartă semnătura secretarului general al PSD, Paul Stănescu.

Modul de acțiune al PSD este total diferit față de cum a răspuns partidul în 2020. Europa Liberă a solicitat, după campania prezidențială, același tip de informații. PSD le-a oferit după 70 de zile, fără a invoca vreun control al AEP sau că datele sunt prezentate pe site-ul acestei instituții. La un an distanță, conducerea PSD a refuzat să ofere transparent informațiile solicitate.

PNL și USR-PLUS trec printr-o procedură similară cu PSD, funcționează în baza legii, dar au oferit răspunsul solicitat.

PSD a plătit peste 12 milioane de lei pentru promovarea la TV, în presa scrisă și la radiouri și peste 16.4 milioane de lei pentru online.

Scuza folosită de Pro România și PMP

După ce nu au prins un loc în Parlament, Pro România și PMP nu au dorit să fie transparente și să prezinte facturile de promovare în campania electorală. Ele au invocat că nu au folosit sume din subvenție în campanie, motiv pentru care nu sunt obligate să răspundă solicitării. Ambele partide au cerut însă spre rambursare banii cheltuiți în campanie, astfel că tot banii publici vor alimenta conturile celor două partide.

TV fără AUR

Alianța pentru Unirea Românilor nu a plătit promovare pe principalele televiziuni. Bugetul de campanie pentru promovare pe televiziuni, radiouri și presa scrisă, așa cum apare în capitolul de cheltuieli, este de 34.656 de lei.

În schimb, peste 400 mii de lei au fost utilizați de AUR pentru a se promova în mediul online. Suma finală pentru campania Alianței a fost de 1.5 milioane de lei la parlamentare.

​Comparativ, campania Pro România a costat 28 de milioane de lei, iar cea a PMP aproape 20 de milioane de lei. Cele două partide nu au reușit să treacă de pragul de 5%, dar vor beneficia de rambursare pentru că au trecut de cel de 3%.

Legea privind finanțarea partidelor a fost modificată în 2015, în sensul că partidele să primească anual o subvenție de la bugetul de stat. Ideea a fost sprijinită de toate partidele, dar și de societatea civilă, pentru a elimina banii negri din competițiile electorale. Subvenția s-a majorat constant, dar parlamentarii nu au legiferat și în privința transparenței la care ar trebui să fie obligate partidele. În ianuarie 2016, subvenția pentru toate partidele a fost de 1.2 milioane de lei.

Subvenția a depășit anul trecut peste 250 de milioane de lei. Guvernul Dăncilă a dat posibilitatea ca subvenția să fie folosită în campaniile electorale, lucru menținut și de guvernul Orban.