Sri Lanka, o țară care s-a prăbușit. Rolul Chinei și unde poate duce un model economic populist

Ceea ce se întâmplă în această națiune insulară din Asia de Sud, cu 22 de milioane de locuitori, este mai grav decât crizele financiare obișnuite din țările în curs de dezvoltare, scrie PBS.

Este o prăbușire economică completă, care a făcut ca oamenii obișnuiți să se lupte pentru a cumpăra alimente, combustibil și alte necesități și a adus tulburări politice și violență, raportează publicația americană.

Situația din ultimele luni

Cetățenii srilankezi cer de luni de zile demisia președintelui Gotabaya Rajapaksa, al cărui guvern a fost acuzat de proasta gestionare cronică a finanțelor țării.

În urma crizei economice din Sri Lanka, protestatarii au campat în fața biroului președintelui din Colombo timp de mai bine de două luni.

În primăvară, guvernul avea o datorie externă de 51 de miliarde de dolari și a rămas fără valută pentru a importa bunuri de care are nevoie disperată, conform Al Jazeera.

10% din datoriile externe ale Sri Lankăi sunt deținute de China. Sri Lanka datorează 7 miliarde de dolari doar în acest an băncilor chineze și altor creditori, dar a suspendat plățile la 13 aprilie, în timp ce poartă discuții cu Fondul Monetar Internațional (FMI).

Manifestanții s-au adunat în fața biroului prim-ministrului din Sri Lanka, Ranil Wickremesinghe, pe fondul crizei economice a țării, în Colombo, Sri Lanka, 13 iulie 2022.

În mai, conflictul între cetățeni și politicieni a escaladat cu stări de asediu și demisia din funcție de prim-ministru a lui Mahinda Rajapaksa, după ce reședința acestuia a fost asaltată de protestatari.

La începutul verii, ONU a declarat că mai mult de trei sferturi din populație și-a redus consumul de alimente din cauza crizei economice din țară, declarând că Sri Lanka se confruntă deja cu o criză umanitară gravă.

Președintele din Sri Lanka a declarat oficial, la 22 iunie 2022, că economia națională s-a „prăbușit complet”, iar la 1 iulie guvernul a publicat date care arată că inflația a atins un nivel record în Sri Lanka.

Astfel, săptămâna trecută casa președintelui Gotabaya Rajapaksa a fost luată în asalt de către protestatari, forțându-l să fugă din țară și să demisioneze.

Al Jazeera scrie că se pare că președintele a vrut să plece în străinătate înainte de a demisiona pentru a evita posibilitatea de a fi reținut. Filiala locală a grupului anticorupție Transparency International a încercat o acțiune în justiție pentru a-i interzice lui Gotabaya și altor cinci persoane, printre care fratele său și fostul ministru de finanțe Basil, să părăsească țara. Procesul urmează să fie audiat la 14 iulie.

Căderea sistemului economic

Criza din Sri Lanka este, în mare parte, rezultatul unei proaste gestionări economice, combinată cu consecințele pandemiei, care, împreună cu atacurile teroriste din 2019, au devastat industria turistică, scrie PBS.

Guvernul și-a asumat datorii mari și a redus impozitele în 2019, epuizând trezoreria chiar în momentul în care a lovit COVID-19, mai scrie publicația americană. După ce rezervele valutare ale Sri Lankăi s-au prăbușit, a devenit imposibil pentru această țară să își plătească importurile sau să își apere moneda - rupia.

„Unul din factorii care au dus la criza din Sri Lanka este scăderea numărului de turiști”, a spus Bogdan Glăvan, profesor de economie, pentru Europa Liberă.

India a fost cea mai mare sursă de trafic de turiști în Sri Lanka urmată de Marea Britanie și Rusia. Dar în urma războiului din Ucraina, cursele din Moscova au fost întrerupte.

„Românii nu mai merg aproape deloc în Sri Lanka. Sosirile turiștilor din țara noastră pe insula din Oceanul Indian au ajuns de ordinul zecilor. E drept că nu e sezon acum, dar nici când era vârful sezonului (decembrie-martie), nu au fost decât vreo 500 de turiști români într-o lună. Numărul arată că doritorii de vacanțe tropicale ieftine de la noi s-au reorientat deja”, scrie Panorama.

Protestatarii stau în jurul piscinei președintelui Rajapaksa în Colombo, Sri Lanka, 13 iulie, 2022.

Mai mult, investițiile străine, în mare parte din China, și veniturile din turism au fost folosite de către clanul Rajapaksa pentru proiecte controversate precum construirea unui aeroport cunoscut drept „cel mai gol aeroport din lume” sau portul construit de chinezi în Hambantota, care, potrivit NYT, nu avea nicio perspectivă de succes comercial.

„In esență, problemele cu care se confruntă Sri Lanka sunt probleme comune mai multor țări”, a adăugat profesorul Glăvan pentru Europa Liberă.

„Ideile și politicile pe care le promovăm sunt inspirate din filozofiile și ideile unor economiști care au trăit în lumea occidentală. Ce se întâmplă în Sri Lanka sunt idei proaste care se vântură și în vest, și în România, doar că în Sri Lanka au fost exacerbate”.

Profesorul a mai punctat că, într-o oarecare măsură, această criză este similară cu actuala criză energetică din Europa.

Influența strategică a Chinei

Sri Lanka are o locație strategică deosebit de importantă în Oceanul Indian pentru Beijing. Insula a oferit Chinei acces la apele de dincolo de strâmtoarea Malacca, între Malaezia și Singapore, prin care trece o mare parte din comerțul Chinei cu destinația Africa și Asia de Vest.

Manifestanți protestează în interiorul sediului Casei Președintelui, după ce președintele Gotabaya Rajapaksa a fugit, pe fondul crizei economice a țării, în Colombo, Sri Lanka, 9 iulie 2022.

În ultimul deceniu și jumătate, China a investit miliarde de dolari în Sri Lanka. Potrivit datelor institutului britanic Chatham House, China a investit 12,1 miliarde de dolari între 2006 și 2019 în Sri Lanka. Mai exact, începând din 2013, China și-a sporit progresiv prezența și influența în Sri Lanka prin intermediul Inițiativei Belt and Road (BRI).

„Pentru China, investițiile și finanțarea proiectelor din Sri Lanka sunt în primul rând decizii financiare. Aceștia doresc să asigure un randament al investiției. Atunci când există un semn de întrebare în această privință, China limitează angajamentul și se reține”, a declarat Deep Pal, cercetător invitat la Carnegie Endowment for International Peace, pentru ThePrint.

Aeroportul gol menționat mai devreme se află într-o locație foarte strategică, la doar câțiva kilometri la nord de culoarul vital de transport maritim din Oceanul Indian, pe care circulă peste 80 % din petrolul importat de China, scrie New York Times.

Proiectele eșuate ale Chinei contribuie deja la alimentarea criticilor conform cărora investițiile sale în infrastructură reprezintă o „capcană a datoriilor”.

Sri Lanka este o țară-cheie în rivalitatea dintre India și China pentru controlul Oceanului Indian.

„Atunci când China a profitat de situație pentru a crește povara datoriei Sri Lankăi, India a dat o mână de ajutor oferind pachete financiare de 500 de milioane de dolari pentru importurile de benzină și de 1 miliard de dolari pentru importurile de produse critice din India”, a declarat organizația Red Lantern Analytica pentru Business Standard.

India nu a reușit să salveze Sri Lanka, care a fost în întregime înrobită de datoria chineză și, în cele din urmă, a cedat în fața acesteia, a mai observat organizația.

Red Lantern Analytica a mai spus că ajutorul economic acordat de China este, în principal, un plan pentru a obține o influență politică și de securitate împotriva Indiei și pentru a avansa cu obiectivele sale expansioniste de-a lungul Oceanului Indian.

O hartă a doctrinei RPC intitulată "O centură - un drum". Drumul chinezesc maritim, o cale de transport economic transcontinental, trece prin portul Colombo din Sri Lanka.

Sri Lanka este presată de timp, iar actorii regionali precum China și India încearcă să profite de această criză.

În timp ce țările din vest dau vina pe proiectele de infrastructură ale Chinei pentru agravarea crizei din Sri Lanka, chinezii au o altă țintă. Naționaliștii chinezi s-au grăbit să acuze SUA de organizarea protestelor.

Unii utilizatori de Twitter și Weibo, un website de microblogging chinezesc, răspândesc informații false acuzând că protestele din Sri Lanka ar fi susținute de CIA sau USAID și încurajate de diplomații occidentali.

Asistența externă

„De obicei, acest gen de criză se atenuează cumva printr-o politică de asistență externă care să acopere necesarul de finanțare al țării în schimbul reformelor pentru ca țara respectivă să trăiască pe piciorul ei”, a explicat profesorul Glăvan pentru Europa Liberă.

În luna iunie, SUA au anunțat că prin USAID vor acorda asistență de milioane de dolari pentru Sri Lanka, care supraviețuiește datorită unor linii de credit de 4 miliarde de dolari din partea Indiei.

De asemenea, insula a primit promisiuni între 300 și 600 de milioane de dolari de la Banca Mondială pentru a cumpăra medicamente și alte articole, potrivit PBS.

Sri Lanka a cerut ajutorul Fondului Monetar Internațional, dar acum FMI așteaptă ca țara să aibă un guvern cu care să negocieze un „pachet de bailout”, scrie Panorama.

Parlamentul din Sri Lanka urmează să organizeze un vot pentru alegerea unui nou președinte pe 20 iulie, dar marți se străduia să se decidă asupra unui candidat pentru funcția de prim-ministru și asupra celor care ar trebui să facă parte din noul guvern.