Statele din estul Europei vor cere, la Helsinki, un buget de Apărare dedicat regiunii, pe fondul amenințării ruse

Statele estice ale Uniunii Europene ar urma să ceară autorităților de la Bruxelles, la un summit organizat la Helsinki, fonduri pentru Apărare dedicate lor în bugetul multianual al UE, relatează Politico și Bloomberg.

Liderii din Finlanda, Suedia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România și Bulgaria ar urma să justifice această cerere prin acțiunile Rusiei, care testează tot mai agresiv granițele. În aceste condiții, securitatea flancului estic nu ar mai putea fi tratată exclusiv ca o responsabilitate națională.

Liderii reuniți la Helsinki intenționează să stabilească o foaie de parcurs pentru dezvoltarea capacităților de apărare, cu accent pe sisteme antidronă și mobilitate militară, având în vedere perioada de după 2027, când va intra în vigoare următorul buget multianual al UE.

Summitul, o premieră în acest format, este organizat la inițiativa premierului finlandez Petteri Orpo.

„Consolidarea flancului estic al Europei trebuie să devină o responsabilitate comună a Europei”, a declarat luni premierul Estoniei, Kristen Michal.

Îngrijorarea statelor din regiune este alimentată de o serie de incidente recente. În ultimele luni, Rusia a trimis avioane de vânătoare în spațiul aerian estonian și a lansat zeci de drone adânc pe teritoriul Poloniei și României.

În plus, Belarus, aliat al Moscovei, a perturbat în mod repetat traficul aerian lituanian, permițând baloanelor de mari dimensiuni să traverseze granița.

Mai recent, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a lansat o amenințare voalată la adresa Finlandei căreia i-a sugerat eventuală retragere din NATO.

„Rusia reprezintă o amenințare pentru Europa astăzi, mâine și în viitorul îndepărtat. Acest lucru nu se va schimba”, a declarat Petteri Orpo pentru cotidianului Helsingin Sanomat.

„Există întotdeauna o competiție pentru resurse în UE, dar mesajul meu este că acest lucru [finanțarea Apărării] nu este ceva care se ia de la alții”, a mai spus premierul finlandez.

Aflat la summitul de la Helsinki, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că scopul întâlnirii este de a obține alocări din bugetul european pentru apărarea statelor de pe flancul estic.

„Există, atât în cadrul NATO, cât mai ales în cadrul UE mai multe programe pentru flancul estic. Scopul acestei întâlniri este de a operaționaliza, între țările din flancul estic, aceste programe, și în special programul european dedicat flancului estic.

Președintele României, Nicușor Dan, înainte de summitul de la Helsinki.

„Ce este important pentru noi este să oferim Ucrainei posibilitățile de a avea «un spate» în negocierile pe care le desfășoară. Asta înseamnă posibilitatea financiară de a desfășura războiul mai departe și înseamnă garanții de securitate pentru perioada imediat de după război. Personal, sunt destul de pesimist cu privire la intenția Rusiei de a avea o pace în perioada imediat următoare. Dar, de partea noastră, trebuie să fim pregătiți să oferim Ucrainei toate mecanismele necesare pentru a negocia asta”, a mai spus Nicușor Dan înainte de summit.

Buget european consistent pentru Apărare

În proiectul de buget multianual pentru perioada 2028–2034, Comisia intenționează să crească de cinci ori cheltuielile pentru Apărare, până la 131 de miliarde de euro.

Țările estice doresc ca o parte din aceste fonduri să fie alocate explicit regiunii lor, mesaj care va fi dus și la summitul Consiliului European de joi, de la Bruxelles.

Pe termen scurt, țările din estul Europei susțin crearea unor instrumente financiare similare programului SAFE (Security Action For Europe), un mecanism de împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru achiziții de armament.

De asemenea, statele din flancul estic doresc sprijin politic pentru inițiativele Eastern Flank Watch și European Drone Defense Initiative, proiecte menite să consolideze apărarea antidrone și capacitățile generale de securitate ale UE.

Acestea nu au fost însă aprobate la summitul din octombrie, din cauza opoziției unor țări precum Ungaria, Franța și Germania, care consideră că Bruxelles-ul își depășește atribuțiile în domeniul Apărării.

Summitul are loc într-un context geopolitic tensionat, marcat de critici dure venite din partea administrației americane.

Președintele SUA, Donald Trump, a catalogat recent liderii europeni drept „slabi”, declarații care au determinat reacții ferme din partea unor state occidentale precum Germania și Danemarca, ce au ajuns să descrie Washingtonul drept un „risc de securitate”.

Această retorică este însă privită cu îngrijorare de țările din flancul estic, care se tem că ar putea slăbi angajamentul american față de articolul 5 al NATO, considerat o ultimă linie de apărare în fața Rusiei.

„Dacă războiul din Ucraina se oprește, dorința Rusiei va fi să-și țină soldații ocupați”, a avertizat un diplomat NATO, care a sugerat că trupele ar putea fi relocate spre granițele estice ale Alianței.

Deși Uniunea Europeană a avut tradițional un rol limitat în domeniul Apărării, invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, începută acum aproape patru ani, a declanșat cea mai amplă reînarmare a Europei de la al Doilea Război Mondial.

De asemenea, extinderea NATO spre nord, prin aderarea Finlandei și Suediei, a modificat fundamental arhitectura de securitate a continentului.

Îți mai recomandăm Trump spune că acordul cu Ucraina e „mai aproape ca niciodată”. Există relatări că Ucraina ar putea primi garanții de securitate de tip NATO

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI