De la piramide financiare rusești la Chișinău la „susținerea” evreilor din Paris: Cum a ajuns un moldovean în atenția presei internaționale

Numele moldoveanului Anatoli Prizenco apare prima dată în presa franceză într-o investigație Le Monde publicată la 7 noiembrie, după ce pe clădiri din Paris au apărut 250 de stele ale lui David albastre. 

Anatoli Prizenco, un bărbat de 48 de ani din R. Moldova, s-a bucurat recent de multă atenție din partea presei locale și internaționale: este suspectat că se află în spatele desenării stelelor lui David pe numeroase clădiri din Paris, într-un aparent act antisemit. Le Monde a scris că poate fi o operațiune rusească de destabilizare a Franței. Solicitat de Europa Liberă, Prizenco a confirmat implicarea sa în acest caz și a oferit mai multe detalii.

Născut în Aneni Noi, potrivit propriilor postări pe social media, Prizenco se prezintă drept un om de afaceri care a pornit de la zero și a crescut grație marketingului în rețea, un model de afaceri bazat pe vânzări de la om la om. În cazul lui Prizenco, au fost vânzări de produse cosmetice „Oriflame”, o afacere începută de el și soția sa la Tiraspol.

Astăzi, Prizenco este bănuit, potrivit presei franceze, că a plătit cetățeni moldoveni din Paris, cu câte 50 de euro fiecare, să deseneze peste 250 de stele ale lui David pe clădiri din capitala franceză. Un cuplu de moldoveni a fost reținut de poliția franceză, în timp ce comanditarul, descris de Le Monde drept „om de afaceri moldovean”, este în libertate, la Chișinău, și nu îl caută nimeni.

Una dintre clădirile din Paris pe care au fost desenate stele ale lui David. Prizenco susține că el a recrutat moldovenii care au făcut graffiti-ul.

Cum a ajuns Prizenco de la comerțul cu creme la Tiraspol la imprimatul de simboluri evreiești pe zidurile Parisului într-un moment tensionat, în care un atac terorist fără precedent în Israel declanșa nu doar un război în Fâșia Gaza, dar și proteste împotriva acestui război, în Franța și în alte țări?

Prizenco, „omul de afaceri”

Pentru a reuși în sistemul de marketing în rețea, în care promovezi produse de la om la om, trebuie să ai o poveste de viață. Prizenco a creat-o pe a sa și a lăsat numeroase urme online.

Mergând pe ele, aflăm că a plecat de timpuriu din Anenii Noi, a făcut școala profesională, a dat la facultate și a intrat, dar a abandonat pentru ideea de a face business.

Business a însemnat, la început, să vândă ziare. Spune că a avut câteva chioșcuri, dar că, la sfârșitul anilor 1990, a intrat în datorii...

Soția lui, Olga Prizenco, originară din regiunea transnistreană, afirma într-o revistă de la Chișinău că ea ar fi fost prima din familie care a început marketingul în rețea cu produse „Oriflame”, iar Anatoli, care la începutul anilor 2000 vindea mere la Moscova, i s-ar fi alăturat ulterior.

„Împreună cu soția mea, am creat una dintre cele mai stabile și mai mari structuri MLM (marketing multi-nivel) din Moldova”, a scris Anatoli într-o postare.

Dar și acest business, construit de cei doi la Tiraspol în jurul produselor Oriflame „s-a prăbușit”, în 2009, din cauza unor schimbări pe piață, după cum spune Olga Prizenco în revista citată.

De la „MLM” la „MMM”, la arest și... politică

Anatoli Prizenco a migrat către altceva, iar în 2011-2012 reprezenta deja piramida financiară MMM a fostului deputat rus Serghei Mavrodi, în R. Moldova.

Marketingul în rețea se deosebește de piramidele financiare, iar diferența este de principiu. În primul caz, membrii rețelei cumpără și vând produse sau servicii reale, angajând noi și noi membri în acest proces și trăind din comisioane. Al doilea model se bazează pe recrutarea constantă de noi membri, care investesc, fără a obține o valoare reală în schimb, ci numai promisiunea că vor avea de câștigat în funcție de numărul de investitori aduși de ei în rețea. În afară de aceasta, piramidele financiare sunt... ilegale și considerate o înșelătorie. Dar mecanismul de funcționare a celor două modele se aseamănă.

Cu Prizenco în fruntea MMM în Moldova, emisiunile televizate, clădirile și transportul public din Chișinău au fost împânzite cu reclamele acestei piramide financiare.

Autoritățile au fost forțate de împrejurare să adopte modificări legislative pentru a combate răspândirea ei.

Nu a durat mult până când Prizenco a fost reținut și arestat, fiind acuzat de fraudă. În perioada arestării, în vara lui 2012, au fost scurse în presă fotografii în care Prizenco apărea în compania fostului premier comunist, Vasile Tarlev, și a fostului fruntaș al Partidului Comuniștilor, Vadim Mișin, într-o sugestie că piramida ar fi avut sprijin politic. Prizenco neagă că i-ar fi cunoscut îndeaproape pe Tarlev și Mișin și susține că i-a întâlnit în treacăt la o conferință de presă.

El a dezmințit, deci, vreo legătură între piramidă și politică. Dar tocmai politica, mai exact un proiect politic pro-rus, este locul unde îl găsim după eliberarea sa din arest (a fost eliberat din lipsă de probe).

Anatoli Prizenco, purtând tricoul Mișcării Populare care promova integrarea în Uniunea Vamală

În 2014, a devenit activist al noii Mișcări Populare pentru Uniunea Vamală, care a susținut Partidul Socialiştilor în alegerile locale din anul următor (Mișcarea s-a transformat ceva mai târziu în Partidul Ruso-Slovean din Moldova, iar Prizenco i-a devenit vicepreședinte).

A sprijinit organizarea controversatului referendum din Găgăuzia pentru relații mai strânse cu Rusia. A distribuit online imagini controversate cu îndemnul de a „salva” Donbasul de armata ucraineană. Pentru Europa Liberă, acesta a spus că se consideră, mai degrabă, pro-URSS decât pro-rus.

Cu fața spre URSS și cu planuri în UE

O constatare frecventă înainte de războiul din Ucraina era că oligarhii și demnitarii ruși critică Occidentul, dar își trimit copii în Occident, merg în vacață în Occident, fac cumpărături în Occident și merg cu mașini occidentale.

Anatoli Prizenco nu e nici oligarh, nici demnitar rus, dar afirmația i se potrivește oarecum și lui. Ca om de afaceri, s-a ridicat pe produsele unei firme de cosmetice occidentale. Ca cetățean moldovean, era mândru de faptul că putea călători în Europa fară viză, datorită apropierii R. Moldova de Uniunea Europeană. Dar asta nu-l împiedica să promoveze relații mai strânse cu Moscova.

Anatoli Prizenco, afișând în 2017 o fotografie cu noul său pașaport moldovean însoțită de comentariul „Pașaport biometric, fără vize în Europa”

Dar nimic din activitatea sa de afaceri sau politică nu sugera, până în toamna lui 2023, vreo legătură a lui Prizenco cu Parisul sau vreun interes al său față de comunitatea evreiască din R. Moldova, din Franța sau din orice altă țară europeană.

Numele lui Prizenco apare prima dată în presa franceză într-o investigație Le Monde publicată pe 7 noiembrie, după ce pe clădiri din Paris au apărut 250 de stele ale lui David albastre.

Zece zile mai devreme, poliția franceză a arestat un cuplu de moldoveni în legătură cu ceea ce Le Monde numește „vandalizare” a stelei lui David, iar un al doilea cuplu de moldoveni bănuiți se mai ascundea de autoritățile franceze. Prizenco ar fi fost cel care a comandat, din afara Franței, pictarea simbolurilor, plătind cuplurile de moldoveni cu câte 50 de euro de persoană, potrivit poliției franceze, care a citit mesajele de pe telefoanele celor arestați.

Le Monde a scris că toată întâmplarea a fost exploatată online de o rețea de dezinformare rusească, Doppelgänger, care se traduce în rusă ca „Двойник” („Dublură”), iar autoritățile franceze cred că a fost o operațiune rusească de destabilizare.

Explicațiile lui Prizenco

Prizenco a confirmat Europei Libere implicarea sa în cazul de la Paris. El susține că tot ce a făcut a fost să recruteze moldoveni pentru imprimarea simbolurilor pe pereți, având experiență în domeniul creării de rețele. Spune că ar fi fost contactat chiar el pe TikTok de o presupusă organizație evreiască, care i-ar fi cerut acest sprijin.

Întrebat ce anume i-a recomandat pe cetățenii moldoveni pe care i-a plătit, Prizenco a spus că e vorba de curaj și de faptul că acestora nu le-ar păsa prea mult dacă ar fi deportați.

Autoritățile franceze sau cele moldovene nu au spus dacă s-ar afla în legătură cu acest caz sau dacă știu unde se află Prizenco. Acesta din urmă a declarat Europei Libere că se află în Moldova și că nu a călătorit în străinătate în ultima perioadă.

Presei franceze a declarat că nu ar fi intenționat să ofenseze sau să rănească sentimentele nimănui și a respins acuzațiile de vandalism și tentativă de destabilizare.

„În contextul atacurilor și al antisemitismului în Europa, acțiunea a avut unicul scop de a-i însufleți și sprijini pe evreii din Europa”, a spus Prizenco citat de Libération. A afirmat că acționează din partea unei presupuse organizații evreiești europene și a îndemnat toți evreii europeni să-și picteze steaua lui David pe case, mașini și alte proprietăți.

Folosită ca simbol al evreilor, inclusiv la decorarea sinagogilor, în acest context, Uniunea Studenților Evrei din Franța a asociat-o cu insigna pe care regimul nazist îi forța pe evrei să le poarte.


Pentru Europa Liberă, Prizenco a spus nu vede nimic ilegal în asta și că simbolurile desenate erau de culoare albastră: „E ca și cum aș desena pe casa dvs. stema Moldovei, iar dvs. ați spune că e împotriva moldovenilor. (...) Această acțiune a fost interpretată greșit de procurori, de aceea, oamenii au fost eliberați, nu s-a depistat antisemitism și ei sunt deja acasă”.

La Chișinău, directoarea Comunității Evreiești din Moldova, Aliona Grossu, a spus Europei Libere că Anatoli Prizenco nu a interacționat niciodată cu această organizație și nu i-a oferi niciun sprijin.

„Funcționăm în baza manifestării interesului din partea membrilor de a adera. Persoana respectivă nu face parte din Comunitatea Evreiască, nu are statut de membru, nu a oferit niciun fel de sprijin comunității”, a spus Grossu.

Singurele postări online găsite de Europa Liberă în care Prizenco folosește cuvintele „evreu” sau „Israel” sunt cele în care afirmă că statul Israel este o „colonie a Statelor Unite”, iar „evreii sunt în linia întâi a loviturii naziste și a distrugerii Ucrainei”.

Cazul în care este implicat Prizenco vine într-un moment tensionat pentru Franța.

Pe 7 octombrie, în urma atacului grupării Hamas, organizație declarată teroristă de SUA și Uniunea Europeană, Israel demarează, drept răspuns, un război în Fâșia Gaza.

Ulterior, în mai multe capitale europene, au loc proteste care cheamă la încetarea focului și susținerea civililor din Gaza, inclusiv la Paris, pe 22 octombrie și 28 octombrie, ultimul, în pofida unei interdicții oficiale. O manifestație similară, dar mult mai numeroasă și de această dată autorizată, a avut loc pe 4 noiembrie.

Potrivit autorităților franceze, zeci de stele ale lui David au apărut pe pereți la Paris în dimineața zilei de 31 octombrie.